Eticheta de „trădător”: cum au fost atacați jurnaliștii din Găgăuzia în perioada alegerilor și cine generează discursul de ură

Elena Celac, jurnalistă freelancer

Noi, jurnaliștii independenți din Găgăuzia, muncim în condiții speciale. În fiecare zi livrăm informații adevărate și verificate, analizăm evenimente, dezmințim falsuri și realizăm investigații. Și, drept răspuns, încă mai primim ură. În timpul alegerilor prezidențiale și a referendumului, ne-am confruntat cu diferite tipuri de atacuri: de la cele cibernetice, la presiune psihologică. De ce? Răspunsul este destul de amuzant: pur și simplu pentru că spunem adevărul.

„Astfel de întrebări nu trec aici” – împărțirea în „ai noștri” și „străini”

În primul rând, aș vrea să transmit puțin din atmosfera în care am fost cufundați încă de la începutul perioadei electorale. În Găgăuzia, multe persoane au început să se expună public împotriva aderării Republicii Moldova la UE și împotriva Maiei Sandu. În acest context, articolele despre asistența UE pentru Găgăuzia au fost percepute foarte agresiv. Jurnaliștii au fost numiți „corupți” și „agenți” ai Maiei Sandu (deși nu am făcut campanie pentru ea).

Niște cunoștințe m-au întrebat: „Și, ai de gând să votezi pentru Sandu? Probabil că nu ai altă alegere”, „Probabil ești pentru Europa, că doar primiți granturi pentru salarii”. Când am încercat să le explic ce este jurnalismul independent și că utilizarea granturilor nu echivalează cu promovarea agendei cuiva pentru bani, m-am confruntat cu neînțelegere. Drept argumente au fost aduse multe falsuri fără legături logice și o convingere fermă că toți jurnaliștii „aparțin cuiva”.

În ziua alegerilor, am vizitat mai multe localități din Găgăuzia. Vă voi povesti despre un caz pe care l-am reținut cel mai bine. În Ceadîr-Lunga, m-am apropiat de un grup de oameni care păreau a fi cu vârste între 50 și 70 de ani. La întrebarea „Ce părere aveți despre perspectiva aderării Moldovei la UE?”, am fost imediat numită că nu aș face parte din „ai noștri”: „Ce sunt aceste întrebări? Care Europa? Bineînțeles, suntem împotrivă”, „Ce, nu se vede că este pentru Sandu?”, „Ești pentru Sandu, nu? Spune! Doar ai venit din Chișinău! Oamenii noștri înțeleg de ce astfel de întrebări nu trec aici”.

Vizitând paginile altor jurnaliști independenți și instituții media din Găgăuzia, am găsit pretenții similare și la adresa lor. Am adunat mai multe comentarii de pe rețelele de socializare sub postările jurnaliștilor independenți. Unii au și comentat această situație.

„Iarăși Sandu a dat comanda?” – o încercare de a submina încrederea

Nokta.md este un site de știri care s-a confruntat cu agresiuni împotriva jurnaliștilor de-a lungul existenței sale. Deoarece această instituție media analizează evenimentele ce au loc în Găgăuzia și împărtășește deschis vectorul european al Republicii Moldova, jurnaliștii sunt numiți trădători. În mare parte, acest lucru poate fi auzit și citit de la locuitorii autonomiei. Vă voi arăta câteva exemple.

Pe 5 septembrie, Nokta a publicat un anunț despre viitoarele dezbateri de la Cahul privind integrarea europeană și viitorul referendum de aderare la UE. Anunțul a fost însoțit de un mesaj video din partea directorului, jurnalistul Mihail Sirkeli, care a vorbit despre viitoarele subiectele și invitați. Unii comentatori au scris că întreaga Găgăuzie îl urăște și că el urmează ordinele lui Sandu.

Atacurile vin și din partea echipei bașcanei Eugenia Guțul. În septembrie, Ivan Bessarab, un activist din Găgăuzia care răspândește narațiunile lui Șor, a chemat la hărțuirea gazdei emisiunilor Nokta, Mihail Sirkeli, și a rudelor sale. Iar ceva mai devreme, Bessarab chema la răspândirea „urii populare” împotriva lui Mihail Sirkeli. După alegeri, totul continuă. În transmisiunile în care Sirkeli a discutat cu invitații rezultatele referendumului și ale alegerilor prezidențiale, el este numit trădător și acuzat din nou că ar fi adeptul Maiei Sandu.

„Insuficient de găgăuză” – insulte și jocul cu sentimentele

În urmă cu un an și jumătate, Anna Altîparmak din Vulcănești a început să lucreze ca prezentatoare la Ava.md. În cadrul emisiunii „Aspect”, ea analizează evenimentele ce au loc în Găgăuzia. Ea a devenit ținta unui val de ură, iar situația a escaladat în perioada electorală.

„Oricât de mult am încercat să le transmit găgăuzilor opinia mea, totul era perceput cu ostilitate: eram și antigăgăuză, din cauza poziției mele față de Șor și de mituirea alegătorilor; și lesbiană, pentru că susțineam aderarea la UE; și jurnalistă-p…ă, pentru că poziția mea era diferită de a altcuiva; un blogger și o jurnalistă proastă, din cauza videoclipurilor mele cu reprezentanții actualei guvernări”, a povestit Anna, arătând și unele comentarii la postările sale.

Atacuri cibernetice și boți – obstacole tehnice

Jurnalistul Vitalie Gaidarji, directorul portalului informațional Laf.md, a povestit că în timpul alegerilor și campaniei electorale, site-ul s-a confruntat cu o serie de probleme grave, inclusiv atacuri cibernetice, amenințări la adresa securității și manipulare.

„Una dintre problemele-cheie au fost atacurile cibernetice menite să destabilizeze activitatea portalului, tentativele de hacking și atacurile asupra serverelor. Aceste atacuri au necesitat atenția constantă a echipei de asistență tehnică și consolidarea apărării. În plus, au apărut mulți boți care distribuiau mesaje agresive sub materialele Laf.md și se pronunțau împotriva integrării europene etc.”, mi-a spus Vitalie. Potrivit lui, acest lucru a creat anumite dificultăți, dar jurnaliștii nu au încetat să lucreze. „Aceste probleme au afectat în general activitatea portalului, necesitând o concentrare și o eficiență sporită din partea echipei. Cu toate acestea, site-ul a continuat să adere la principiile relatării independente a evenimentelor, străduindu-se să ofere publicului conținut de înaltă calitate și de încredere”, a adăugat el.

De asemenea, potrivit lui Gaidarji, pe fundalul alegerilor, pe rețelele de socializare au fost active conturi care au generat și promovat materiale cu dezinformare și manipulare, menite să discrediteze sursele oficiale și să creeze tensiuni politice. Iar în zilele alegerilor, potrivit lui Vitalie Gaidarji, angajații portalului Laf.md s-au confruntat cu agresiune atunci când colectau opiniile oamenilor despre vot și așteptări. În plus, sub postări, unii cititori își exprimă nemulțumirea față de faptul că jurnaliștii analizează activitatea actualei guvernări a Găgăuziei și acțiunile lui Ilan Șor. În opinia lor, aasta ar echivala cu„denigrare”.

De ce sunt atacați jurnaliștii care spun adevărul?

Anna Altîparmak leagă atacurile împotriva jurnaliștilor de faptul că majoritatea cetățenilor care locuiesc în Găgăuzia au încă o mentalitate post-sovietică și nu-i acceptă pe cei care nu sunt de acord: „Găgăuzia mai are încă mentalitate post-sovietică: a fost bine atunci, Rusia este o mare putere și va fi mai bine cu ea, pe timpul lui Dodon gazul costa 4 lei, iar pe timpul lui Stoianoglo vom trăi cu toții perfect. Și când încerci să le transmiți oamenilor că nu este totul chiar așa, Șor dă la maxim basme despre un viitor «mai bun». Propaganda rusă este cea mai puternică, acest lucru se poate vedea chiar și în rezultatele alegerilor în autonomie. Și când eu, ca jurnalist care are propria poziție, încerc să vorbesc cu ei, chiar și prin videoclipurile mele, atunci sunt rea. Pentru că opinia mea este diferită de cea a majorității găgăuzilor, pentru că, în principiu, am propria mea opinie și îmi doresc un viitor mai bun pentru Găgăuzia mea natală. Sunt gata să fiu «antigăgăuză» și «jurnalistă proastă» atâta timp cât pot transmite oamenilor poziția mea”.

Jurnalistul independent Petru Garciu notează că discursul de ură vine de la politicieni și apoi se răspândește mai departe: „În opinia mea, discursul de ură pe care jurnaliștii îl aud deseori la adresa lor vine de la politicieni. Ei sunt cei care se referă adesea la jurnaliști în discursurile lor, aplică etichete și astfel spun publicului că «iată cine este vinovat pentru toate relele – jurnaliștii». De exemplu, atunci când apare o investigație sau un material critic, politicienii sau oficialii spun în primul rând că este vorba de comandă politică. Pentru a se justifica. Oamenii citesc toate acestea, iar în mintea lor se formează imaginea unui jurnalist ca persoană necinstită, care lucrează pentru bani și pentru cineva”.

În opinia lui Vitalie Gaidarji, atacurile tot mai frecvente asupra jurnaliștilor găgăuzi sunt legate de politicienii afiliați lui Ilan Șor: „Acestea sunt narațiuni intenționate din partea politicienilor lui Șor. Scopul este de a discredita presa independentă din autonomie, care și așa este puțină. Intenția este tocmai de a-i face pe oameni să nu ne mai citească și să nu ne mai privească. Ei profită de sentimentele antieuropene în regiune, acuzându-ne că ne vindem pe banii europeni și americani”.

Faptul că autoritățile din autonomie exercită presiuni asupra jurnaliștilor este confirmat și de editora portalului Laf.md Oxana Posmac, ex-editoră a site-ului radiodifuzorului public GRT. Oxana a plecat din funcția precedentă după venirea unui nou director, Vasile Dermenji, asociat cu Ilan Șor, care, potrivit acesteia, a început să desfășoare o politică editorială în interesul lui Șor și să ceară eliminarea știrilor nefavorabile echipei Guțul și Șor. „Atunci am decis că nu pot lucra într-o companie în care există presiune asupra jurnaliștilor. Cred că am procedat corect, făcând publică această situație”, a spus ea.

Lucrând la Laf.md, Oxana continuă să observe abuzurile conducerii Găgăuziei: „În emisiunile și materialele noastre, noi facem analize și invităm oaspeți care vorbesc despre inacțiunea autorităților găgăuze, despre cum Găgăuzia a fost capturată de Șor. Desigur, Comitetului Executiv și unor deputați din Adunarea Populară nu le place acest lucru și se fac atacuri”.

În ciuda discursului de ură și atacurilor tot mai frecvente împotriva mass-mediei, noi, jurnaliștii independenți, ne continuăm misiunea cu încredere, deoarece noile provocări necesită și mai multă atenție. Societatea trebuie să primească informații corecte!

Realizarea acestui comentariu a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și britanic prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Ambasadei Marii Britanii la Chișinău. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea Regatului Unit, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.