TRM, jucător pe piața publicității. Cât de echitabil este față de televiziunile private? Explicații și opinii

Compania publică Teleradio-Moldova (TRM), finanțată în proporție de circa 90% din bugetul de stat, difuzează, din 2022, și publicitate comercială. Manageri ai unor posturi de televiziune private și experți din domeniu atrag atenția că acest mecanism nu este echitabil și dezavantajează întregul ecosistem mediatic. Pe de altă parte, reprezentanții TRM susțin că situația este justificată și se bazează pe motive întemeiate. 

Un raport de audit recent al Curții de Conturi arată că, în 2024, TRM a fost finanțat în proporție de aproximativ 90% din bugetul total prin alocări de la stat, „ceea ce reflectă o dependență semnificativă de finanțarea publică”, potrivit documentului. În 2022, odată cu modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, TRM a primit dreptul explicit de a obține venituri din publicitate. Până atunci, furnizorul public nu avea voie să difuzeze publicitate comercială decât în cadrul evenimentelor de importanţă majoră, precum concursul Eurovision sau campionatele de fotbal.

MANAGERII TELEVIZIUNILOR PRIVATE SEMNALEAZĂ O CONCURENȚĂ INECHITABILĂ

Reprezentanți ai unor posturi private de televiziune au declarat pentru Media Azi că intrarea TRM pe piața publicității ar fi inechitabilă, ar distorsiona concurența și ar pune radiodifuzorul public într-o poziție privilegiată. 

Anca Butnariuc, directoarea One TV, amintește că „atunci când a fost introdus acest drept pentru TRM, mai mulți dintre noi am reclamat faptul că nu este echitabil”, subliniind că instituția beneficiază oricum de o alocație consistentă de la bugetul de stat și, dacă nu ar fi suficientă, atunci radiodifuzorul public ar trebui să justifice și să solicite fonduri suplimentare. Ea atrage atenția că piața de publicitate este tot mai mică, cu bugete care migrează spre online, iar „dacă primesc același drept și instituțiile subvenționate de la bugetul public, pe ce piață mai pot activa cei din sectorul privat?”.

În aceeași cheie, Mariana Rață, cofondatoarea TV8, califică situația drept „inechitabilă și neconcurențială”, indicând că televiziunea publică are un buget anual mai mare decât întreaga piață de publicitate și, totuși, primește acces la aceleași resurse. Ea se întreabă care a fost raționamentul legiuitorului când a introdus modificările, punctând că TRM direcționează sume considerabile către salarii și achiziții discutabile, în timp ce calitatea producțiilor nu o depășește pe cea a programelor televiziunilor independente. „Ce fel de televiziune este, de fapt, televiziunea publică? Una comercială sau una de serviciu public?”, se întreabă jurnalista.

Adrian Buraga, directorul general Jurnal TV, completează că „nu ni se pare corect și nici echitabil ca TRM să fie finanțată aproape integral din bani publici și, în același timp, să concureze pe o piață de publicitate deja foarte mică”. El amintește că obiecțiile au fost exprimate și în cadrul comisiei parlamentare pentru mass-media și propune soluții precum limitarea spațiului de publicitate sau restricționarea anumitor tipuri de produse. „Postul public ar trebui să fie finanțat exclusiv din bugetul de stat, iar veniturile din publicitate să revină televiziunilor private, care au nevoie de aceste resurse pentru a supraviețui și a se dezvolta”, conchide Buraga.

REACȚIA TRM

De cealaltă parte, directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, susține că modificarea a intervenit în baza unor motive bine întemeiate, prezentate Parlamentului. „Unul dintre motive era că TRM era izolat de piața comercială, în sensul că ceea ce se întâmplă cu adevărat important implică, de obicei, agenții comerciali. De aici am plecat, ca după aceea să ajungem și la alte motive, cum ar fi nevoia de resurse suplimentare pentru că TRM are o infrastructură învechită”, explică el. Vlad Țurcanu mai precizează că veniturile din publicitate nu sunt atât de mari încât să devină o sursă principală pentru instituție. Directorul TRM recunoaște că instituția nu se bazează „cu tot dinadinsul” pe acest drept, dar consideră necesară o perioadă de grație de trei-patru ani, timp în care TRM să își consolideze infrastructura și să elimine vulnerabilitățile interne. „Atunci nu va fi nicio problemă, câtă vreme instituția este finanțată suficient de către stat”, indică el.

Arcadie Gherasim, președintele Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al TRM, a menționat pentru Media Azi doar că, atunci când a fost eliminat dreptul de a difuza publicitate, TRM a pierdut 20 de milioane de lei, bani care au ajuns la alte televiziuni apărute pe piață. „Propunerea către Parlament de a reintroduce dreptul de a avea publicitate a venit din partea CSD. Punct”, a spus el, fără a oferi alte detalii.

„TRM ESTE FAVORIZAT DIN PUNCT DE VEDERE CONCURENȚIAL”

Expertul media Alexandru Lebedev atrage atenția că piața de publicitate din Republica Moldova este „foarte mică, volatilă și puțin sănătoasă”, în special pe segmentul televiziunilor. „În 2024, aproximativ nouă milioane de euro au revenit televiziunilor, iar conform datelor și prognozelor pentru 2025, această sumă este în scădere, urmând să fie în jur de șapte milioane de euro. Comparativ cu bugetul anual al TRM, de aproximativ 10 milioane de euro, și cu veniturile din publicitate de circa 0,8 – 1 milion de euro, rezultă că practic 1/7 din banii disponibili pentru televiziunile din piață sunt absorbiți de televiziunea națională, reducând astfel potențialul de dezvoltare și sustenabilitate al celorlalți jucători”, susține el. 

În plus, expertul aduce drept exemplu Țările Baltice, unde televiziunile naționale nu obțin venituri din publicitate și se bazează pe finanțarea de la stat pentru a sprijini creșterea și dezvoltarea pieței. „Din punct de vedere concurențial, TRM este favorizat, nefiind supus presiunilor pieței și ocupând primele poziții în topul operatorilor, ceea ce îi stimulează ratingul”, subliniază Alexandru Lebedev. El mai  remarcă faptul că, în aceste condiții, celelalte televiziuni se confruntă cu dificultăți în a supraviețui, neavând resurse suficiente pentru a investi în producții locale de calitate. „Singura soluție echitabilă este fie ca celelalte televiziuni să beneficieze de finanțare de la stat similară cu cea a TRM, fie ca TRM să se retragă de pe piața publicității. Continuarea ambelor scenarii, în paralel, dezavantajează întregul ecosistem media”, concluzionează el.

ARGUMENTELE PARLAMENTULUI

Deputata Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media din cadrul Parlamentului, susține că „conform legii, statul este obligat să garanteze că «furnizorii publici de servicii media dispun de resurse financiare suficiente, durabile și previzibile, corespunzătoare îndeplinirii misiunii lor de serviciu public.» Iar misiunea, obiectul de activitate și atribuțiile furnizorilor publici sunt cu mult mai ample decât cele ale furnizorilor privați — a se vedea Capitolul IV din Codul serviciilor media audiovizuale”. 

Parlamentara mai precizează că „TRM trebuie să aibă un buget suficient pentru a-și îndeplini misiunea și pe care să-l administreze în mod eficient, transparent și în conformitate cu prevederile legale”. Ea menționează și că o publicație recentă a Observatorului European Audiovizual relevă că un mecanism de finanțare similar celui din Republica Moldova este aplicat în opt dintre cele 37 de țări incluse în studiu (precum Belgia, Franța, Slovacia, Letonia ș.a.), și doar în șapte alte țări finanțarea este doar din bugetul de stat. „Sunt state care au mecanisme si mai complexe (taxe, abonamente, publicitate și buget de stat)”, exemplifică ea.

Între altele, auditul Curții de Conturi arată că, deși TRM a creat un cadru metodologic și contabil pentru stabilirea tarifelor serviciilor pe care le oferă contra cost, acesta nu a fost aplicat corect. În explicațiile sale, TRM precizează că prețurile pentru difuzare și producție au fost stabilite în funcție de situația pieței publicitare și de tarifele medii practicate de televiziunile concurente. Practic, aceste tarife au fost calculate pe baza rapoartelor de audiență și a ofertelor publice ale altor televiziuni.