Studiu IDIS // Cele mai presante probleme ale mass-mediei din Republica Moldova în 2024

În anul 2024, presa din Republica Moldova a înregistrat o serie de probleme, de la acte de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor, până la dificultăți de finanțare și scăderea calității actului jurnalistic, determinate de un ansamblu de factori interdependenți. Principalele vulnerabilități ale peisajului mediatic din Republica Moldova sunt evidențiate în studiul „100 cele mai presante probleme. Republica Moldova 2024”, lansat joi, 6 noiembrie, de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS).

HĂRȚUIREA ȘI INTIMIDAREA JURNALIȘTILOR

Analiza relevă faptul că hărțuirea și intimidarea jurnaliștilor au devenit fenomene tot mai frecvente în Republica Moldova, în special pe parcursul anului 2024. Într-un context electoral marcat de polarizare politică și tensiuni sociale, numeroși jurnaliști și instituții media independente au fost supuși campaniilor de denigrare, atacurilor verbale și chiar presiunilor directe exercitate de reprezentanți ai clasei politice sau ai autorităților publice. În 2024, jurnaliștii din Republica Moldova au fost supuși unor multiple forme de hărțuire – de la vandalizarea sediului Teleradio-Moldova și tentative de restricționare a presei, până la campanii de discreditare, agresiuni fizice și rețineri ilegale în regiunea transnistreană.

„Se preconizează că hărțuirea și intimidarea jurnaliștilor vor continua să crească, în special în perioadele electorale sau în contextul unor conflicte politice. Reglementările restrictive și atacurile online ar putea duce la o auto-cenzură mai accentuată și la o înrăutățire a condițiilor de activitate pentru mass-media independentă. În plus, autoritățile locale ar putea implementa măsuri suplimentare pentru a controla și limita activitatea presei în regiunile vulnerabile, controlate de grupări criminale”, prognozează autorii analizei.

DEFICIT DE FINANȚARE ÎN SECTORUL MEDIATIC

Studiul arată că în 2024, presa independentă a continuat să se confrunte cu dificultăți economice majore, în special din cauza crizei publicitare și a dependenței de finanțările externe, iar aceste condiții „au limitat capacitatea redacțiilor de a recruta personal calificat și au împiedicat dezvoltarea unui mediu mediatic echilibrat și sustenabil”.

Potrivit IDIS, finanțarea insuficientă a mass-mediei este determinată de factori precum războiul din Ucraina și criza economică globală, dependența de surse financiare externe, creșterea costurilor de distribuție, lipsa unui cadru legislativ eficient și a unei piețe publicitare competitive, precum și de partizanatul politic și influențele politice asupra instituțiilor media.

„În acest context financiar precar, s-a înregistrat o scădere a calității jurnalismului, reflectată inclusiv prin reducerea acoperirii electorale, întrucât lipsa fondurilor a restrâns capacitatea redacțiilor de a produce conținut relevant și de interes public”, constată specialiștii.

INFLUENȚA POLITICĂ 

Cercetarea mai evidențiază faptul că presa din Republica Moldova continuă să se confrunte cu presiuni constante din partea autorităților și cu atacuri venite din sfera politică, mai ales în perioadele electorale. Reglementările guvernamentale recente, inclusiv noile mecanisme de suspendare a licențelor de emisie, au fost criticate de organizațiile care apără libertatea presei, fiind percepute drept o amenințare la adresa independenței jurnalistice și a transparenței informaționale.

„Campaniile de discreditare, atacurile verbale din partea actorilor politici și retorica ostilă la adresa presei au contribuit la deteriorarea imaginii jurnalismului independent în fața publicului. În acest climat tensionat, fenomenul de autocenzură s-a accentuat, iar tot mai mulți jurnaliști au ales să evite subiectele sensibile, din teama represaliilor sau a sancțiunilor legale. În același timp, reglementările restrictive și lipsa transparenței în procesele decizionale au fost percepute ca amenințări directe la adresa pluralismului informațional”, se arată în studiu.

Autorii analizei avertizează că, pe termen lung, aceste tendințe pot duce la o scădere semnificativă a încrederii publicului în sursele de informare și la deteriorarea climatului general al libertății presei. În absența unor măsuri eficiente din partea autorităților pentru protejarea libertății presei și a pluralismului mediatic, există riscul accentuării fenomenelor de manipulare și cenzură, ceea ce ar submina democrația și transparența în Republica Moldova.

DETERIORAREA CALITĂȚII ACTULUI JURNALISTIC

Conform autorilor, în Republica Moldova, calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere în 2024, pe fondul pluralismului insuficient, al ingerințelor politice și al precarității financiare a instituțiilor media. 

Studiul indică faptul că unul dintre principalii factori care afectează calitatea jurnalismului în Republica Moldova este nivelul scăzut de specializare profesională a jurnaliștilor. În numeroase redacții mici, lipsa resurselor financiare și umane îi obligă pe reporteri să acopere subiecte foarte diverse – de la politică și economie până la educație sau sănătate – fără o pregătire adecvată în aceste domenii. Această lipsă de specializare se reflectă într-o abordare superficială a subiectelor complexe și într-o dificultate reală de a furniza publicului analize profunde și documentate ale fenomenelor social-politice din Republica Moldova.

Totodată, datele arată că fenomenul „copy-paste journalism” și preluarea superficială a știrilor fără o minimă verificare a informațiilor au favorizat răspândirea dezinformării în spațiul public, afectând percepția corectă a publicului asupra realității și diminuând încrederea în instituțiile media.