Starea mass-mediei din Ucraina, Georgia și statele din Balcanii de Vest. Constatările Comisiei Europene

Ucraina și Georgia, țări aflate în același grup de extindere cu Republica Moldova, înregistrează niveluri diferite de pregătire în domeniul mass-mediei și al libertății de exprimare, potrivit raportului anual al Comisiei Europene privind progresele țărilor candidate la aderarea la UE. În timp ce Ucraina a făcut progrese în alinierea legislației media, Georgia se confruntă cu probleme ce restricționează libertatea presei. În ceea ce privește statele din Balcanii de Vest, raportul arată o situație neuniformă: Albania și Serbia înregistrează evoluții limitate, marcate de presiuni politice și economice asupra jurnaliștilor, în timp ce Muntenegru menține un nivel bun de pregătire și continuă procesul de armonizare cu acquis-ul european.

UCRAINA

Raportul arată că legislația ucraineană este, în mare parte, aliniată la Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale, dar doar parțial la Legea europeană privind libertatea mass-mediei. Pentru o conformitate deplină, Comisia Europeană recomandă eliminarea obligativității de înregistrare a actelor juridice ale autorității de reglementare la Ministerul Justiției, introducerea unor garanții suplimentare pentru independența acesteia și asigurarea resurselor financiare și umane necesare.

Restricțiile impuse mass-mediei prin legea marțială, inclusiv limitarea difuzării anumitor programe și conținuturi comerciale audiovizuale, sunt încă considerate necesare pentru protejarea spațiului informațional, dar vor trebui reevaluate după ridicarea legii marțiale. În conformitate cu cerințele Legii europene privind libertatea mass-mediei, Ucraina ar trebui să consolideze libertatea editorială, independența furnizorilor de servicii media și să includă în legislație evaluarea impactului concentrărilor din piața media asupra pluralismului și independenței editoriale.

Referitor la inteligența artificială (AI), Bruxelles-ul precizează că Ucraina nu este încă aliniată la Actul european privind AI, însă intenționează să dezvolte și să adopte Strategia Națională privind Inteligența Artificială 2030 până la sfârșitul anului 2025.

GEORGIA

În cazul Georgiei, Comisia Europeană notează lipsa unor progrese semnificative în domeniul mass-mediei. Amendamentele la legea radiodifuziunii, adoptate în aprilie 2025, au interzis finanțarea radiodifuzorilor și a platformelor online din surse externe, cu excepții limitate pentru publicitate, sponsorizări sau plasare de produse, fapt ce restricționează libertatea presei. Totodată, autoritatea de reglementare ComCom a primit puteri extinse de a aplica sancțiuni și de a suspenda licențe, iar plângerile privind conținutul pot fi depuse direct la aceasta, ceea ce diminuează rolul organismelor de autoreglementare și sporește controlul asupra mass-mediei.

Totodată, raportul indică că Georgia trebuie să se alinieze la Actul european privind AI și să creeze structurile de guvernanță necesare pentru aplicarea acestuia.

ALBANIA, SERBIA ȘI MUNTENEGRU

Bruxelles-ul subliniază diferențe semnificative între statele din Balcanii de Vest în ceea ce privește libertatea de exprimare și situația mass-mediei. În Albania, Comisia constată progrese limitate, într-un context marcat de concentrarea proprietății media, lipsa transparenței finanțării și presiuni asupra jurnaliștilor, deși inițierea unui dialog între autorități și actorii media este considerată un pas pozitiv. În Serbia, deși au fost făcute modificări legislative pentru alinierea la standardele europene, mediul pentru jurnaliști s-a deteriorat semnificativ, indicând un regres în libertatea presei. În schimb, Muntenegru este apreciat pentru nivelul bun de pregătire în domeniul digital și media, cu progrese în alinierea legislației privind securitatea cibernetică și comunicațiile electronice la acquis-ul UE, deși Comisia recomandă consolidarea independenței autorităților de reglementare și continuarea dezvoltării instituționale.