Sondaj IPIE // Cum văd specialiștii din diverse țări tendințele mediului informațional

Lipsa responsabilității în mediul online, dezinformarea, concentrarea proprietății media, polarizarea, nivelul scăzut de educație media, încrederea redusă în presă, dar și hărțuirea sau amenințările la adresa jurnaliștilor se numără printre principalele amenințări la adresa mediului informațional. Concluziile sunt desprinse dintr-un sondaj publicat recent de Panelul internațional privind mediul informațional (IPIE). La cercetare au participat 438 de specialiști din 76 de țări.

Conform sondajului, cea mai importantă trăsătură a unui mediu informațional sănătos este accesul la informații corecte, menționată ca fiind esențială de 67% dintre experți. Urmează prezența vocilor diverse (45%) și diversitatea proprietății media (41%). Specialiștii mai atrag atenția asupra importanței combaterii discursului instigator la ură și a dezinformării. În schimb, reclamele politice direcționate și conținutul generat de inteligența artificială sunt văzute ca probleme secundare, deși majoritatea experților nu le exclud din lista provocărilor actuale.

În ceea ce privește amenințările generale la adresa mediului informațional, cei mai mulți experți (75%) atrag atenția asupra lipsei de responsabilitate a platformelor online. Între jumătate și trei sferturi dintre specialiști au indicat, de asemenea, drept pericole majore dezinformarea, concentrarea proprietății media, polarizarea, nivelul scăzut de educație media, încrederea redusă în presă, dar și hărțuirea sau amenințările la adresa jurnaliștilor.

Cercetarea IPIE arată că pentru 75% dintre experți platformele de socializare au amplificat polarizarea, sprijinul pentru populism și problemele de sănătate mintală, iar pentru 65% au erodat încrederea în instituții. Pe de altă parte, mai mult de jumătate dintre specialiști cred că platformele de socializare au stimulat participarea politică. Unii experți au observat, de asemenea, că rețelele sociale au contribuit la creșterea consumului de știri și la diversificarea opiniilor disponibile online, o tendință remarcată mai ales în țările în curs de dezvoltare.

Totodată, cu referire la impactul pe care instrumentele de inteligență artificială generativă l-au avut până acum asupra mediului informațional, precum și efectele pe care le-ar putea produce în următorii cinci ani, majoritatea specialiștilor – în special cei care analizează țările în curs de dezvoltare – consideră că aplicații precum ChatGPT sau DALL·E au avut și vor continua să aibă un impact negativ asupra calității informației publice. Cele mai mari îngrijorări vizează videoclipurile generate de inteligența artificială, percepute ca un risc semnificativ pentru integritatea informației, în timp ce textele generate automat sunt privite cu mai puțină suspiciune.

Realizatorii studiului avertizează că pesimismul cu privire la viitorul mediului informațional a crescut constant în ultimii trei ani. În 2023, puțin peste jumătate (54%) dintre experții chestionați se așteptau ca mediul informațional să se înrăutățească, în timp ce în 2025 acest număr a ajuns la aproape trei sferturi (72% dintre experți). 

„Acest pesimism crescând poate reflecta, într-o oarecare măsură, reprezentarea mai mare a experților din țările în curs de dezvoltare în sondaj. Cu toate acestea, tendința este observată și în rândul experților din țările dezvoltate, ceea ce sugerează că este puțin probabil să explice pe deplin tendința și poate fi mai bine explicată prin alți factori, cum ar fi evoluțiile recente în materie de guvernanță globală”, subliniază autorii.

CE DIRECȚII DE ACȚIUNE PROPUN EXPERȚII

Potrivit sondajului, experții propun strategii de îmbunătățire atât la nivel individual, prin educație media și verificarea informațiilor, cât și la nivel sistemic, prin reglementarea algoritmilor și o mai bună moderare a conținutului pe rețelele sociale. 

Mai mult de jumătate dintre experți consideră că alfabetizarea digitală, verificarea faptelor și etichetarea conținutului fals sau generat de inteligența artificială pot îmbunătăți semnificativ calitatea mediului informațional. În plus, sprijinul pentru verificarea colaborativă rămâne ridicat, fiind percepută ca o metodă eficientă de combatere a dezinformării. În privința intervențiilor guvernamentale, experții susțin implicarea statului în protejarea jurnaliștilor, finanțarea programelor de educație media și respectarea standardelor de libertate a informației. Când vine vorba de conținutul online, ei cer măsuri ferme împotriva violenței, urii și materialelor ofensatoare prin ștergerea lor sau suspendarea conturilor. În schimb, pentru dezinformare și conținutul generat AI se preferă soluții graduale, precum reducerea vizibilității sau etichetarea clară a materialelor. 

Totodată, mulți experți pledează pentru auditarea regulată a algoritmilor, pentru a corecta prejudecățile și a încuraja diversitatea de opinii. Colaborarea dintre mediul academic, instituțiile publice și companiile tehnologice este privită pozitiv, deși unii specialiști atrag atenția asupra posibilelor conflicte de interese.