Reprezentanți media, despre inițiativa privind obligarea jurnaliștilor să depună declarații de avere: „Nejustificată și inacceptabilă într-o democrație”
Mihaela Ciobanu
O inițiativă legislativă înaintată la începutul lunii decembrie de deputatul fracțiunii Alternativa Ion Chicu prevede extinderea listei persoanelor obligate să depună declarația de avere și de interese personale prin includerea jurnaliștilor instituțiilor mass-media care beneficiază de finanțare din bugetul de stat sau din proiecte externe. Reprezentanți ai unor redacții și organizații de media apreciază inițiativa ca fiind nejustificată și periculoasă pentru libertatea presei.
Prin proiectul de lege înregistrat la 8 decembrie 2025, deputatul Ion Chicu propune extinderea obligației de declarare a averii și intereselor personale asupra mai multor noi categorii de persoane. Printre acestea se numără fondatorii, conducătorii și membrii organelor de conducere sau supraveghere din instituțiile media și organizațiile necomerciale finanțate din bugetul de stat ori din proiecte externe, precum și angajații acestor structuri – cu excepția celor care desfășoară activități strict auxiliare.
Potrivit notei informative a documentului, „Cadrul normativ actual în domeniul declarării averii şi intereselor personale, reglementat de Legea nr. 133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, nu se aplică tuturor subiecților de drept care au venituri din proiecte finanțate din bugetul de stat sau din proiecte de asistență externă, finanțate din granturi acordate Guvernului sau instituțiilor finanțate de la buget şi/sau din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, precum şi persoanelor din sectorul asociativ care beneficiază de finanțare de la stat şi de finanțare externă”. „Aceste lacune afectează principiul transparenței finanțării cheltuielilor din bugetul de stat, precum şi a finanțărilor de pe extern”, se arată în nota de fundamentare.
„Obiectivul acestei inițiative este de a aduce mai multă transparență și echitate în utilizarea banilor publici, dar și a celor proveniți din diferite proiecte cu finanțare externă și, în mod special, este vorba despre mijloacele financiare acordate de la bugetul de stat și din alte surse de finanțare pentru instituțiile mass-media din țară. (…) Considerăm că este nevoie de o mai mare transparență în ceea ce privește implementarea proiectelor de asistență externă. Noi, în ultima perioadă, auzim, citim în presă sau din diferite mijloace că țara noastră beneficiază de sute de milioane, miliarde, inclusiv euro, de asistență externă și cetățenii Republicii Moldova au întrebarea pertinentă și firească referitor la transparența utilizării și administrării acestor mijloace impresionante”, a precizat Ion Chicu într-o conferință de presă.
CUM ESTE APRECIATĂ INIȚIATIVA DE CĂTRE REPREZENTANȚII MEDIA
Cercetătorul media Victor Gotișan explică despre faptul că, dacă ar fi implementată, practic întreaga presă ar urma să cadă sub incidența unei asemenea prevederi, pentru că majoritatea instituțiilor media independente din Republica Moldova sunt finanțate din fonduri externe, prin granturi oferite de donatori internaționali. „În acest context, a cere jurnaliștilor să își declare averea este o măsură nejustificată și profund inacceptabilă într-o democrație autentică, iar Republica Moldova tocmai spre un asemenea model democratic afirmă că tinde. O astfel de propunere nu doar că denotă o neînțelegere a modului în care funcționează presa, ci riscă să creeze un precedent periculos, cu efecte directe asupra libertății mass-media”, atenționează expertul.
Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, atrage atenția la lipsa de încredere în inițiativele legislative venite „de la politicieni dezechilibrați, cu probleme de integritate, care atacă mojicește, de dimineață până seara, jurnaliste și politiciene, fără argumentare”, în contextul în care organizațiile de media au condamnat anterior de mai multe ori limbajul lui Ion Chicu în raport cu presa, manifestat prin exprimarea injuriilor, etichetărilor jignitoare și a acuzațiilor nefondate și denigratoare la adresa mai multor instituții media. „Consider că acest politician trebuie întâi să se îngrijească de transparența și integritatea sa și a propriului partid, apoi să facă pași spre alții. Dar banii publici e obligatoriu să fie transparenți, să fie publicate contractele cu oricine ar fi, fie redacție, fie Președinție, fie firme etc.”, completează ea.
„Nu cred că domnul Chicu a avut altă premisă decât a-și demonstra teza halucinantă pe care o tot distribuie în spațiul public, și anume că Moldova ar fi condusă de către străini, din fonduri externe și așa mai departe. Domnul Chicu ar trebui să cunoască faptul că aceeași lege cu privire la subvenționarea mass-mediei prevede transparența finanțării drept un criteriu obligatoriu”, susține Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente. Potrivit lui, „această lege de a obliga media, jurnaliștii, ONG-urile să depună declarații privind finanțările externe, este sută la sută experiența legii «agenților externi» din Rusia și Georgia și nu este decât o încercare de a pune presiune pe media și pe ONG-uri pentru a distrage atenția de la alte probleme importante ale țării”.
Iar Marcela Adam, deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, apreciază inițiativa drept „disproporționată, nejustificată și periculoasă pentru libertatea presei”. „Ea nu contribuie sub nicio formă la o mai mare transparență în domeniul media, ci riscă să submineze independența jurnalistică și să deschidă ușa pentru abuzuri politice. În opinia mea, inițiativa confundă rolul jurnalistului cu cel al funcționarului public. Or, jurnaliștii nu administrează bugete publice, nu exercită putere publică și nu iau decizii asupra resurselor statului. Tocmai de aceea, nu există niciun temei juridic care să justifice asemenea cerință față de reprezentanții unei profesii independente cum este cea de jurnalist”, afirmă secretara Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media din cadrul Parlamentului.
În plus, reprezentanta partidului de guvernare atrage atenția asupra faptului că o astfel de inițiativă este contrară standardelor europene și că în legislația actuală există deja prevederi care să asigure transparența proprietății media și a beneficiarului final, clarificarea surselor de finanțare a instituțiilor media, transparența finanțării din bani publici și publicitatea de stat.
