În 2024, libertatea presei a continuat să fie pusă la încercare de multiple crize și provocări în Europa, însă amenințările cu care se confruntă jurnaliștii în contextul războiului din Ucraina rămân cea mai mare preocupare, constată raportul anual al organizațiilor partenere ale Platformei pentru siguranța jurnaliștilor a Consiliului Europei.
Potrivit datelor făcute publice, Platforma a înregistrat anul trecut 266 de alerte cu privire la atacuri fizice, intimidări, detenții, impunitate și alte încălcări. Deși mai puține decât în anul precedent (285), acestea depășesc cu mult nivelurile dinainte de pandemie, atenționează autorii. Printre amenințările documentate se mai numără supravegherea digitală a jurnaliștilor, riscurile asupra confidențialității surselor acestora, represiunea transnațională a jurnaliștilor (în special din Rusia și Belarus) și tendința de capturare a presei de către guverne.
Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în Ucraina (40), majoritatea legate de teritoriile ocupate de Rusia sau atribuite forțelor ruse, Rusia (32), Turcia (28), Serbia (20) și Georgia (18). Cea din urmă a înregistrat și cea mai mare creștere a alertelor în care a fost vizată – de peste trei ori mai multe comparativ cu anul precedent, în principal din cauza atacurilor asupra jurnaliștilor în timpul protestelor pro-UE.
Republica Moldova figurează cu un caz, când o reporteră și un cameraman de la TV8 au fost răpiți de „structurile de ordine” din stânga Nistrului, în timp ce documentau o manifestare la Tiraspol. Cei doi au fost audiați timp de trei ore, fiind ulterior eliberați. Media Azi a scris anterior că autoritățile au pornit atunci o cauză penală pentru răpire.
RĂZBOAIE, ALEGERI ȘI SLAPP
Războiul din Ucraina a rămas cea mai presantă preocupare în 2024 în cee ace privește jurnalismul din Europa. Autorii argumentează că profesioniștii din domeniul mass-media, ca și alți civili din întreaga țară, au îndurat amenințarea constantă a bombardamentelor rusești. Pe de altă parte, rolul esențial al presei în acoperirea conflictelor a fost pus și mai mult la încercare de încălcările libertății presei în contextul crizei actuale din Gaza, Cisiordania și din Orientul Mijlociu în general.
De altfel, 78 de alerte din numărul total au vizat atacuri asupra siguranței fizice și integrității jurnaliștilor, între care uciderea jurnalistei ucrainene Victoria Roșcina în detenție rusă, a consilierului pentru siguranță al Reuters Ryan Evans și a jurnalistului kazah Aidos Sadykov. Cu excepția atacurilor militare aduse de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, majoritatea agresiunilor fizice asupra jurnaliștilor au fost legate de acoperirea demonstrațiilor publice și alegerilor.
La 31 decembrie 2024, 159 de jurnaliști se aflau în detenție în Europa, inclusiv 44 în Belarus, 30 în Azerbaidjan, 29 în Rusia (în plus față de 28 în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina), 27 în Turcia și unul în Georgia.
Pe de altă parte, „rezultatele numeroaselor alegeri din statele membre ale Consiliului Europei, la nivel european și în Statele Unite au evidențiat o influență crescândă a partidelor antiliberale și populiste. Aceste pformațiuni, adesea ostile jurnalismului critic și de interes public, au manifestat acest lucru printr-o retorică derogatorie, constrângeri juridice și intervenții de reglementare care au subminat serviciile publice de radiodifuziune”.
Cercetarea arată că majoritatea cazurilor de intentarea a unor dosare abuzive împotriva presei (SLAPP) se bazează pe legile naționale privind defăimarea sau pe dispoziții similare privind insulta sau onoarea, acestea fiind cel mai frecvent temei juridic pentru acționarea în justiție a jurnaliștilor. Legile și practicile privind defăimarea reprezintă un obstacol sistemic în calea libertății presei în mai multe state membre ale CoE, fiind menționate Azerbaidjan, Croația, Grecia, Irlanda, Italia, Polonia, Serbia, Turceni și Regatul Unit.
În același timp, 2024 a fost marcat de evoluții pozitive, cum ar fi adoptarea Recomandării Consiliului Europei privind combaterea proceselor strategice împotriva participării publice (SLAPP); adoptarea de către Uniunea Europeană a Actului european privind libertatea mass-media (EMFA); și adoptarea Directivei UE anti-SLAPP. „Aceste măsuri au promovat un mediu mai favorabil pentru protejarea libertății presei și asigurarea securități jurnaliștilor, însă punerea în aplicare la nivel național rămâne inconsecventă și, în multe cazuri, nu a început încă”, concluzionează autorii raportului.