Provocările presei din Parteneriatul Estic, discutate la Praga: „Este cel mai dificil an din viața noastră profesională”

Războiul din Ucraina a acutizat vulnerabilitatea și siguranța fizică a jurnaliștilor și a sporit presiunile asupra presei independente ce are rolul să informeze constant și calitativ despre criză și alte evenimente importante din regiune. Toate acestea – în contextul unui val imens de dezinformare și a cenzurii sau autocenzurii mass-media. Despre aceste dificultăți au vorbit reprezentanți media din Moldova, Georgia și Armenia la unul dintre panelurile Conferinței Media a Parteneriatului Estic, care se ține la Praga pe 1-2 decembrie. 

Dificultățile cu care se confruntă jurnaliștii din țările Parteneriatului Etic sunt extreme, potrivit organizatorilor evenimentului, unele țări din regiune fiind printre statele cu cel mai jos clasament în Indicele mondial al libertății presei. Ele s-au acutizat și odată cu debutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. „În Moldova, începând cu 24 februarie, acest an e cel mai dificil în viața noastră profesională, perioadă definită de cea mai mare criză pe care am fi putut-o avea. Am crezut că pandemia de coronavirus a fost o mare problemă, dar războiul de lângă noi a adus cu sine un șir de probleme și mai grave. Jurnaliștii independenți sunt mai vulnerabili. Ei primesc mai multe amenințări care se lasă fără reacții din partea instituțiilor responsabile ale legii”, a declarat în debutul discuției Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă. 

Ea s-a referit printre altele la solicitarea Roskomnadzor ca pagina online a publicației să fie blocată, la postările blocate nejustificat de Facebook ale mai multor redacții din Moldova, precum și la mesajele cu ură sau amenințări, recepționate online de mai mulți angajați din media în ultima perioadă. „Partea bună e că presa independentă are acum cele mai mari audiențe din toate timpurile. Audiența a crescut mult în pandemie și încă mai mult în război. E cel mai bun lucru pe care l-am dorit, dar e și o mare presiune asupra jurnaliștilor – să răspundă la întrebările cetățenilor, dar cu prea puține resurse”, a precizat jurnalista. 

Și Karen Harutyunyan, reprezentantul Civilnet din Armenia, a vorbit despre „responsabilitatea enormă” care stă pe umerii instituțiilor media independente din țară – „vreo trei-patru mari, iar de toate până în zece cred”. „Noi suntem acolo ca o provocare pentru propaganda oficială, dezinformare, falsuri, existăm ca să responsabilizăm guvernarea, să oferim materiale analitice și explicative. Povara este uriașă, pentru că presa independentă și critică este foarte vulnerabilă financiar. Resursele sunt consolidate în mâinile anumite grupuri politice sau economice, piața e polarizată. Ce e important, totuși, este că lucrul nostru are impact. Armenia e mai liberă, guvernarea este mai responsabilă”, a declarat jurnalistul. 

Potrivit lui, nu aceasta este cea mai acută problemă în țara pe care o reprezintă, ci cenzura și autocenzura, într-un context în care guvernarea susține instituții media, inclusiv televiziunea și radioul public. „A doua problemă o reprezintă presa finanțată de fostele elite politice, care urmăresc agende politice concrete așa ca să discrediteze guvernarea, să capitalizeze deficiențele și greșelile. Aceste grupuri investesc bani în presă, lucru văzut în special în cadrul alegerilor. Anul trecut am avut alegeri parlamentare anticipate, iar fostele elite au folosit presa ca să revină la putere, să promoveze dezinformare și fake news ca să-și atingă scopurile. (…) A treia problemă ține de posturile TV rusești care se retransmit în Armenia liber. Ele au propria agendă cu privire la subiectele geopolitice, de ordin extern”, a conchis Harutyunyan. 

În cazul Georgiei, cea mai stringentă problemă în prezent ține de securitatea jurnaliștilor, consideră Mariam Nikuradze, fondatoarea OC Media. „Jurnaliștii nu mai au nicio siguranță în timpul muncii pe teren. Sunt multe amenințări cu moartea, atacuri fizice – în special ale echipelor posturile TV independente – jurnaliștii sunt atacați în stradă. (…) Și guvernul a început să aibă mesaje antioccidentale și să desfășoare campanii cu discurs de ură împotriva jurnaliștilor. Oficialii guvernamentali ne demonizează, încurajează violențele împotriva presei. De fiecare dată când punem întrebări sau criticăm acțiunile puterii, suntem acuzați c-am fi parte a celor care-și doresc deschiderea celui de-al doilea front în Georgia”, a enumerat ea. 

Circa 100 de jurnaliști și profesioniști din media s-au reunit la Praga la început de decembrie, pentru a patra ediție a Conferinței Media a Parteneriatului Estic, organizată în cadrul Președinției cehe a Consiliului Uniunii Europene. Participanții abordează exemple practice de consolidare a rezistenței mass-mediei independente și a jurnalismului de calitate, dar și politicile, programele și strategiile media actuale ale UE.