Proiectul de modificare a CSMA: platformele de partajare video, conținutul ilegal și notificatorii de încredere
Proiectul de lege care presupune un șir de modificări și completări ale legislației audiovizuale și care a generat mai multe discuții și critici în spațiul public prevede între altele introducerea unui capitol nou în Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA), care abordează platformele de partajare a materialelor video (PPMV) și potențialele obligații pe care ar trebui să le respecte acestea.
Proiectul a fost elaborat în cadrul Grupului de lucru privind îmbunătățirea legislației mass-media, din care fac parte reprezentanții ai mai multor organizații neguvernamentale din domeniu și deputați din cadrul comisiei parlamentare de profil. Documentul a fost înregistrat la Parlament pe 29 mai. Potrivit notei informative, Codul serviciilor media trebuie amendat pentru a alinia legislația audiovizuală la standardele UE, în contextul procesului de integrare europeană. Este vorba în principal de Directiva privind serviciile media audiovizuale, Actul european privind libertatea mass-media și Actul privind serviciile digitale (DSA).
Totodată, modificările ar urma să răspundă noilor provocări din domeniu, între care: definirea ambiguă a unor termeni; creșterea influenței platformelor de partajare a materialelor video, care nu sunt reglementate adecvat și pot facilita diseminarea conținuturilor ilegale sau dăunătoare; lipsa mecanismelor stricte de transparență privind proprietatea și finanțarea furnizorilor de servicii media și altele.
REGLEMENTAREA PLATFORMELOR DE PARTAJARE A MATERIALELOR VIDEO
Proiectul de lege propune noi definiții pentru conceptele de furnizor de platformă de partajare a materialelor video, material video generat de utilizator și serviciu de platformă de partajare a materialelor video, termeni existenți deja în legislația moldovenească. Noile definiții sunt preluate din Directiva UE a serviciilor media audiovizuale. Prin platformele de partajare a materialelor video se înțeleg servicii online care oferă publicului larg posibilitatea de a accesa videoclipuri – fie produse de profesioniști, fie generate de utilizatori –, precum Youtube, rețelele sociale, platforme europene precum Dailymotion, Vimeo sau platforme specializate ca OnlyFans sau Snapchat.
Documentul mai preia din Regulamentul UE privind serviciile digitale conceptul de notificator de încredere (trusted flagger), fiind vorba despre persoane care dețin competențe specifice în detectarea, identificarea și notificarea conținuturilor periculoase. Notificările din partea acestor persoane fizice și/sau juridice ar trebui să fie tratate cu prioritate de către platformele de partajare a materialelor video. Amendamentele mai transpun (conform Directivei serviciilor mass-media audiovizuale) criteriile de stabilire a jurisdicției, adică de identificare a platformelor de partajare a materialelor video care urmează să se supună reglementărilor din Republica Moldova.
Autorii amendamentelor propun o nouă redacție a art. 11 al CSMA, în care sunt distinse două tipul de conținuturi care necesită a fi restricționate atât la TV, cât și în cadrul platformelor de partajare a materialelor video. Prima categorie (conținuturile ilegale) se referă la materialele interzise în totalitate, cum ar fi conținuturile care pun în pericol securitatea națională, incită la răsturnarea violentă a ordinii constituționale a statului, îndeamnă la agresiune militară sau la un conflict armat, sau conținuturi diseminarea cărora constituie o activitate ilegală, inclusiv provocarea publică de a comite o infracțiune de terorism, infracțiuni legate de pornografie infantilă și infracțiuni de natură rasistă și xenofobă etc. Cea de-a doua categorie se referă la conținuturile dăunătoare, adică cele care pot afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală a minorilor. Acestea pot apărea la TV sau pe platformele de partajare a materialelor video doar cu condiția că sunt implementate măsuri de restricționare a accesului minorilor la conținuturi dăunătoare (ex: utilizarea instrumentelor de verificare a vârstei).
Proiectul de lege presupune și introducerea unui capitol nou, dedicat doar serviciilor de platformă de partajare a materialelor video, preluat din Directiva serviciilor mass-media audiovizuale. Acesta consacră obligația generală a furnizorilor de PPMV de a proteja minorii împotriva conținuturilor care le pot afecta dezvoltarea, precum și publicul larg împotriva conținuturilor ilegale. Iar pentru a asigura protecția miorilor și a publicului, furnizorii de PPMV trebuie să ia măsuri adecvate pentru a preîntâmpina vizualizarea conținuturilor dăunătoare de către minori; să instituie mecanisme care să permită utilizatorilor de platforme să raporteze sau să semnaleze conținutul ilegal sau să ofere sisteme de control parental aflate sub controlul utilizatorilor finali etc. Proiectul mai prevede și obligația platformelor de a institui un mecanism propriu de contestare a deciziilor prin care un conținut a fost restricționat.
PREROGATIVELE CONSILIULUI AUDIOVIZUALULUI
În cazul în care conținutul unei platforme de partajare a materialelor video încalcă prevederile articolului ce se referă la protecția minorilor și a publicului, CA poate solicita furnizorilor de PPMV, în termen de 24 de ore de la notificarea oficială, să elimine conținutul ilegal sau să blocheze accesul la acesta, fie să afișeze un avertisment către utilizatori în momentul accesării acestui conținut, fie să dezactiveze contul utilizatorului pe o perioadă de la una până la trei luni. Furnizorul este obligat să ia măsurile corespunzătoare în termenul indicat de CA și să informeze Consiliul despre măsurile întreprinse.
Mai mult, furnizorii de PPMV aflați sub jurisdicția Republicii Moldova trebuie să depună o declarație prealabilă la CA, informații precum datele de identificare și structura de proprietate, iar autoritatea va menține un registru actualizat al furnizorilor de PPMV din jurisdicția sa.
CA ar urma să capete atribuții suplimentare, printre care elaborarea procedurii de certificare a notificatorilor de încredere; evaluarea măsurilor de protecție adoptate de furnizori și monitorizarea respectării noilor obligații legale.
LEGISLAȚIA UE
La nivelul Uniunii Europene, furnizorii de platforme video au intrat sub incidența reglementărilor sectoriale odată cu revizuirea Directivei serviciilor media audiovizuale. Până atunci, legislația audiovizuală comunitară acoperea doar televiziunile tradiționale și serviciile video la cerere. Astfel, protejarea utilizatorilor de conținutul ilegal ori nociv este o obligație centrală pentru aceste platforme.
De altfel, Cristina Durnea, jurista Centrului pentru Jurnalism Independent, observă că, deși reglementarea PPMV pare să reprezinte o novație pentru legislația moldovenească, în prezent, CSMA conține o serie de prevederi care abordează aceste platforme, dar care nu reflectă evoluțiile la nivelul legislației UE. „În privința PPMV, textul propus conține în continuare o serie de neclarități și suprapuneri normative. Una dintre lacunele importante este absența unor mecanisme explicite de transparență: nu este prevăzută obligația furnizorilor de PPMV sau a notificatorilor de încredere de a publica rapoarte privind conținuturile eliminate, semnalările primite sau eficiența măsurilor de protecție”, potrivit ei.
Primele dezbateri pe marginea propunerilor au fost organizate la Parlament pe 9 iunie, iar mai multe prevederi ale proiectului de lege au stârnit nemulțumiri și critici, inclusiv acuzații de tentative de „cenzură” din partea partidului de guvernare. Principalele aspecte discutate au ținut de notificatorii de încredere, reglementarea conținutului ilegal și a platformelor de partajare video, precum și definirea dezinformării. Președinta comisiei pentru mass-media a Legislativului, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a sugerat un termen de zece zile pentru expedierea propunerilor din partea tuturor părților interesate.
Anterior, Media Azi a explicat prevederile din proiect ce vizează scoaterea TRM de sub control parlamentar și schimbarea mecanismelor de desemnare a membrilor CA și CSD.
