ISPM 2025: securitatea informațională înregistrează un ușor progres, dar jurnaliștii sunt tot mai vulnerabili

În 2025, în Republica Moldova, securitatea informațională din perspectivă mediatică a înregistrat o ameliorare modestă față de anul precedent, însă vulnerabilitățile sistemice persistă, în special în raport cu influențele externe și mediul online nereglementat, arată Indicele privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru anul 2025, lansat la sfârșitul lunii ianuarie de Centrul pentru Jurnalism Independent. Potrivit raportului, securitatea jurnaliștilor a cunoscut un regres comparativ cu anul trecut, determinat de frecvența, diversitatea și normalizarea formelor de intimidare, hărțuire și agresiune.

SECURITATEA INFORMAȚIONALĂ: PROGRES LIMITAT, RISCURI PERSISTENTE

Datele arată că scorul indicatorului care evaluează securitatea informațională din perspectivă mediatică a crescut cu 1,5 puncte față de anul precedent, însă rezultatul continuă să indice o situație afectată de probleme grave.

Evaluatorii constată că instituțiile media autohtone contribuie într-o măsură mai mare la consolidarea spațiului informațional, inclusiv prin respectarea restricțiilor privind retransmiterea conținutului informativ și politic din Federația Rusă. Totodată, autoritățile au continuat să sancționeze furnizorii care încalcă legislația audiovizuală, inclusiv în Găgăuzia.

Cu toate acestea, analiza subliniază că vulnerabilitățile rămân majore. Ecosistemul media online este insuficient cartografiat și reglementat, iar serviciile media neliniare nu sunt monitorizate sistematic. Impactul actorilor externi ostili persistă, alimentat de consumul ridicat de conținut în limba rusă și de adaptarea rapidă a rețelelor de dezinformare la măsurile restrictive.

Raportul face referire la un studiu privind evaluarea alfabetizării media în Republica Moldova, potrivit căruia, o parte semnificativă a populației preferă să consume știri în limba rusă, inclusiv vorbitori nativi de română, invocând obișnuința și o mai bună înțelegere a informației. În acest context, unii experți consideră că modificările operate în 2025 la Codul serviciilor media audiovizuale, care limitează ponderea serviciilor media într-o limbă străină la 30%, reprezintă un pas necesar pentru echilibrarea spațiului informațional. 

Deși piața media din Republica Moldova rămâne pluralistă din punct de vedere numeric, iar Consiliul Audiovizualului aplică consecvent criteriile legale de acordare a licențelor, există furnizori care nu își respectă angajamentele privind pluralismul și calitatea conținutului. În paralel, presa online profesionistă și piața podcasturilor au cunoscut o dezvoltare vizibilă în 2025, oferind conținut divers și de calitate, în timp ce impactul instituțiilor media străine rămâne ambivalent: unele promovează standarde jurnalistice solide, iar altele, de orientare pro-Kremlin, continuă să reprezinte o sursă de vulnerabilitate pentru securitatea informațională.

SECURITATEA JURNALIȘTILOR – CEL MAI ACCENTUAT REGRES 

Conform documentului, nivelul de securitate a redacțiilor și a reporterilor a înregistrat cel mai mare regres dintre toți indicatorii, coborând cu 3,5 puncte față de anul precedent. 

Deși nu au fost raportate cazuri extreme precum sechestrarea tirajelor sau distrugerea sistematică a redacțiilor, cifrele arată că frecvența agresiunilor, intimidărilor și hărțuirii online a crescut semnificativ. Jurnaliștii au fost vizați de atacuri fizice și verbale în contextul protestelor, al proceselor judiciare și al campaniilor electorale, iar discursul ostil la adresa presei a devenit tot mai „normalizat” în spațiul public .

„Un factor determinant în evaluarea negativă îl constituie ineficiența mecanismelor de protecție și sancționare, fapt semnalat în repetate rânduri de organizațiile neguvernamentale de media”, explică autorii. 

CE RECOMANDĂ EVALUATORII

Experții ISPM subliniază necesitatea unei schimbări de paradigmă atât în domeniul securității informaționale, cât și în cel al protecției jurnaliștilor. În locul unor intervenții preponderent reactive, este esențială construirea unui cadru sistemic de reziliență, bazat pe consolidarea unui ecosistem media credibil, competitiv și bine monitorizat, inclusiv prin cartografierea serviciilor media neliniare și a spațiului digital. Totodată, vulnerabilitățile legate de consumul de informație online ar trebui abordate prin politici de stimulare a conținutului de calitate și programe naționale de alfabetizare media. 

În paralel, raportul insistă asupra unei reacții instituționale mai ferme și previzibile pentru protecția jurnaliștilor: noile norme legale trebuie aplicate efectiv, agresiunile și hărțuirile, inclusiv online, trebuie investigate prompt, iar redacțiile și autoritățile sunt încurajate să adopte protocoale clare de siguranță, astfel încât exercitarea profesiei jurnalistice să nu mai fie marcată de riscuri și presiuni sistemice.