ISPM 2025: mediul profesional al mass-mediei din Moldova, cu progrese limitate și vulnerabilități persistente

Mediul profesional al mass-mediei din Republica Moldova a înregistrat o ușoară îmbunătățire față de anul trecut, însă continuă să se confrunte cu probleme structurale, arată Indicele privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru anul 2025, lansat pe 26 ianuarie de Centrul pentru Jurnalism Independent. Autorii precizează că „evoluția pozitivă reflectă mai degrabă consolidarea cadrului existent de profesionalizare decât o creștere substanțială a eficienței acestuia”.

Datele arată că indicatorul privind suficiența și eficiența procesului de profesionalizare a mass-mediei a crescut cu trei puncte față de anul precedent, însă scorul obținut plasează în continuare mediul profesional în zona unei situații marcate de probleme grave. 

Subindicatorul care măsoară suficiența procesului de profesionalizare indică o situație relativ bună. Experții constată existența elementelor de bază care definesc jurnalismul ca profesie: instituții de formare inițială și continuă, un corp comun de cunoștințe fundamentate pe principiile jurnalismului democratic, Codul deontologic al jurnalistului actualizat, coduri etice interne în redacții, ONG-uri de media și structuri asociative profesionale.

INSTITUȚIILE DE FORMARE – „VERIGA SLABĂ”

Evaluatorii explică că instituțiile formative au continuat și în anul 2025 să rămână „veriga slabă în lanțul procesului de profesionalizare”. Printre cauze, ei enumeră programele neajustate la necesitățile pieței muncii, îngustarea spectrului disciplinelor predate, precum și profesori fără experiență profesională în domeniul jurnalismului sau ale căror cunoștințe au fost acumulate în perioada sovietică și sunt depășite. 

Autorii constată că, deși există facultăți de profil, cursuri specializate și programe de formare continuă, inclusiv inițiative consacrate precum Școala de Jurnalism din Moldova, accesul la instruire rămâne limitat. Salariile mici din mediul academic descurajează jurnaliștii profesioniști să predea, iar deficitul de personal din redacții reduce participarea la instruiri, oferite preponderent de ONG-uri și organizații internaționale.

„Jurnalismul nu este o profesie atractivă pentru mulți tineri, motiv pentru care este nevoie de o schimbare în felul în care este prezentată această meserie”, a subliniat Maia Metaxa, directoarea Școlii de Jurnalism din Moldova, în cadrul unei dezbateri la acest subiect, organizată la Forumul Mass-Media din 2025. 

DEONTOLOGIE ȘI AUTOREGLEMENTARE – APLICARE INEGALĂ

Potrivit analizei, respectarea normelor deontologice rămâne neuniformă în breaslă. Deși Codul deontologic al jurnalistului, actualizat recent și aliniat standardelor internaționale, este predat în instituțiile de învățământ și, în unele cazuri, semnarea lui a devenit o condiție formală, aplicarea consecventă a principiilor sale nu este garantată. 

„Anul 2025 a oferit un exemplu relevant în acest sens, mai exact, excluderea, în premieră, a furnizorului public regional Gagauziya Radio Televizionu din registrul semnatarilor Codului deontologic, pentru abateri grave și repetate, fapt care a evidențiat atât rolul mecanismelor de autoreglementare, cât și limitele lor”, se arată în raport.

RECOMANDĂRI

Pentru îmbunătățirea indicatorului privind mediul profesional, evaluatorii recomandă creșterea eficienței procesului de profesionalizare prin actualizarea continuă a programelor universitare și orientarea acestora către competențe esențiale jurnalismului contemporan, precum utilizarea instrumentelor digitale, securitatea digitală și verificarea informației. 

Totodată, este necesară stimularea implicării profesioniștilor din redacții în procesul educațional, prin formule flexibile – profesori asociați, programe de mentorat sau module practice – menite să reducă decalajul dintre pregătirea academică și realitățile pieței media. O altă prioritate distinctă vizează recunoașterea și dezvoltarea formării managerilor media, având în vedere rolul competențelor de management în asigurarea sustenabilității, guvernanței editoriale și rezilienței instituționale a redacțiilor.