Între sistarea emisiei și migrarea în online. Cum se reinventează presa locală din Moldova

După două decenii de activitate, postul de radio Bas FM din Basarabeasca și-a anunțat sistarea difuzării. Potrivit reprezentanților radioului local, decizia a fost determinată de dificultăți tehnice și financiare care nu mai permit continuarea activității în conformitate cu normele și cerințele profesionale actuale. Cazul Bas FM nu este singular. În ultimii ani, mai multe instituții media regionale fie și-au suspendat emisia, fie au ales să se mute exclusiv în mediul online, în contextul scăderii tirajelor, al reducerii veniturilor și al creșterii costurilor operaționale, tot mai greu de acoperit. Media Azi a discutat cu mai mulți reprezentanți ai presei locale pentru a afla cum își reinventează munca într-un peisaj media aflat în transformare.

Consiliul Audiovizualului a aprobat rezilierea licenței Bas FM la 24 noiembrie 2025, după ce administrația postului a anunțat că renunță și a invocat dificultăți tehnice și financiare care „nu îi mai permit să furnizeze servicii de radiodifuziune în conformitate cu reglementările actuale și cu cerințele profesionale”.

Ludmila Topal, directoarea instituției media, ne-a explicat că „postul de radio, timp de mai mulți ani, practic nu a generat venituri: volumul publicității locale este minim, iar cheltuielile operaționale sunt considerabile.” Ea a subliniat că legislația obligă radiodifuzorii să mențină un volum de programe proprii, ceea ce presupune costuri suplimentare, legat de personal și întreținerea studioului. În aceste condiții, radioul nu mai putea funcționa la standardele necesare.

În decembrie 2024, după mai bine de 25 de ani de apariție, ziarul Observatorul de Nord din Soroca a renunțat la ediția tipărită și a anunțat că își continuă activitatea exclusiv în mediul online. „Motivul a fost că, în timp, tirajele au început să scadă. Aveam și proiecte, însă din cauza diminuării constante a tirajelor, tipărirea a devenit nerentabilă. În plus, exista și o problemă majoră legată de serviciile poștale. Timp de doi ani am reușit să acoperim cheltuielile, dar nu era o perspectivă sustenabilă. Cel mai important motiv a fost însă schimbarea de cadre în redacție. Echipa este tânără și nu avem suficienți specialiști în editarea unui ziar tipărit”, potrivit directoarei Elena Cobăsneanu. 

Un alt exemplu este ziarul СП (SP) din Bălți, care în 2020, de asemenea, și-a suspendat ediția tipărită din cauza costurilor ridicate și tirajelor scăzute. Olga Popa, coordonatoare de proiecte, susține că redacția a căutat mult timp un donator. Sprijinul financiar al unui fond internațional a permis, după un an de pauză, relansarea publicației într-un format nou, dedicat persoanelor vârstnice – „СП спутник пенсионера” (SP – satelitul pensionarilor), cu un tiraj de 3.500 de exemplare pe săptămână. „Conținutul se axează în principal pe informații legate de pensii, diverse facilități și compensații, menținerea sănătății, precum și știri din Moldova, din lume și din regiune”, explică ea. Totuși, Olga Rusu precizează că redacția se află în ultimele luni ale perioadei de susținere din partea donatorului. Instituția are posibilitatea să continue pentru încă o perioadă limitată de timp, parțial cu sprijin extern și parțial din fonduri proprii. Astfel, publicația este înscrisă în catalogul Poștei Moldovei doar pentru primele șase luni ale anului următor, deoarece redacția nu știe încă dacă va găsi resurse financiare pentru restul anului.

ONLINE-UL, NOUL TEREN DE JOC AL PRESEI LOCALE

Dacă închiderea edițiilor tipărite sau a posturilor de radio a fost motivată în primul rând de dificultăți financiare și scăderea tirajelor, redacțiile văd în mediul online nu doar o soluție de supraviețuire, ci și o oportunitate de dezvoltare. 

„Nu am renunțat la ziar fără a avea o bază solidă”, subliniază Elena Cobăsneanu. „În paralel cu editarea ziarului, timp de zece ani am dezvoltat site-ul și prezența pe toate rețelele de socializare. Avem o audiență foarte bună. Am decis să ne dezvoltăm doar în online, pentru că echipa este foarte bine pregătită pentru acest mediu”, argumentează Elena Cobăsneanu. În plus, ea precizează că, în cadrul unui proiect american, înainte să fie închise proiectele finanțate de SUA, au reușit să amenajeze și să construiască un studio video profesionist, unde realizează materiale de studio, precum podcasturi, dezbateri și emisiuni tematice.

Ludmila Topal consideră trecerea în online drept „un proces firesc de transformare”, care permite reacții mai rapide la evenimente, utilizarea conținutului multimedia și extinderea audienței, inclusiv către diaspora. „Site-ul nostru rămâne o sursă importantă de informații pentru locuitorii din Basarabeasca și pentru cititorii din alte regiuni. Continuăm să publicăm zilnic știri locale, regionale și naționale, podcasturi, materiale tematice și să dezvoltăm formate noi”, declară directoarea Bas TV. 

Iar Olga Popa afirmă că și echipa lor este activă pe rețelele sociale și își adaptează conținutul pentru online. Totuși, ea atrage atenția că publicul lor este în mare parte unul vulnerabil, atât din cauza vârstei înaintate, cât și pentru că este vorbitor de limbă rusă, „de aceea, necesitatea apariției ziarului rămâne mare”.

Media Azi a relatat anterior și despre alte provocări cu care se confruntă presa locală, precum lipsa resurselor umane, dificultățile de acces la informațiile de interes public și impactul dezinformării.