Indicele privind Situația Presei în Moldova în 2025: cadrul juridic vulnerabil, în pofida mai multor intervenții legislative

Cadrul juridic care reglementează activitatea presei din Republica Moldova rămâne vulnerabil, în pofida unor intervenții legislative punctuale, care au îmbunătățit lucrurile. Indicele privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru anul 2025, lansat luni, 26 ianuarie, de Centrul pentru Jurnalism Independent, arată că indicatorul dedicat cadrului juridic de reglementare a activității presei a înregistrat o creștere de 1,67 puncte față de anul precedent. Potrivit raportului, „este un rezultat ce denotă un progres modest, care nu modifică substanțial percepția experților asupra vulnerabilităților cadrului legislativ media, situația pe acest segment continuând să fie marcată de probleme grave”.

AMENDAMENTELE LA CSMA: PRELUAREA PARȚIALĂ A STANDARDULUI EUROPEAN

Conform raportului, îmbunătățirea indicatorului este minoră și generată în principal de câteva intervenții legislative punctuale și de unele evoluții instituționale la nivelul Consiliului Audiovizualului (CA). 

„Creșterea de 1,67 puncte este explicată, în special, prin adoptarea pachetului de amendamente la Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA), care a presupus, între altele, transpunerea parțială a unor prevederi din Legea europeană privind libertatea mass-mediei, reintroducerea garanțiilor de inamovibilitate a membrilor CA și a conducerii de vârf a furnizorului public național de servicii media audiovizuale, precum și reglementarea platformelor de partajare a materialelor video”, se arată în document. Totodată, unii evaluatori atrag atenția că miza rămâne extinderea efectivă a acestor garanții și către alte tipuri de media, dincolo de audiovizual, pentru ca protecția muncii jurnalistice să fie „coerentă și uniformă”.

PLATFORMELE VIDEO ȘI REGULILE PENTRU CONȚINUT NOCIV: EXTINDEREA REGLEMENTĂRII, DAR CU CONTESTĂRI

Potrivit ISPM, o altă noutate a fost introducerea unui capitol distinct privind platformele de partajare a materialelor video, cu preluarea unor standarde din Directiva UE privind serviciile media audiovizuale și, limitat, din Regulamentul UE privind serviciile digitale (Digital Services Act). Noile prevederi stabilesc obligații de protecție a minorilor și a publicului larg de conținut nociv (materiale violente, pornografice, care incită la ură sau promovează terorismul, rasismul și xenofobia). În același timp, raportul notează că o parte dintre modificări au fost contestate de unii furnizori, inclusiv de platforma Privesc.eu, sugerând un teren încă sensibil între nevoia de reglementare și riscul de supracontrol.

PROTECȚIA JURNALIȘTILOR: ULTRAGIEREA ȘI ÎMPIEDICAREA ACTIVITĂȚII MEDIA, ÎNTĂRITE PRIN LEGE

Pe dimensiunea protecției jurnaliștilor, evaluatorii evidențiază printre evoluții completarea Codului contravențional cu articolul privind ultragierea jurnalistului și revizuirea articolului din Codul penal privind împiedicarea intenționată a activității mass-media sau intimidarea pentru critică. Modificările urmează să intre în vigoare în 2026, iar experții le văd ca răspuns la solicitările insistente ale organizațiilor media și societății civile pentru un cadru mai ferm de protecție.

PRESA ONLINE: TRANSPARENȚĂ ABSENTĂ ȘI LEGE AMÂNATĂ

Potrivit evaluatorilor, una dintre cele mai mari carențe rămâne lipsa unor reglementări clare pentru mass-media online: „În timp ce presa audiovizuală este supusă, chiar dacă în anumite situații insuficient, unor reguli privind transparența proprietății, presa online funcționează în continuare în afara oricăror obligații legale de acest tip”. Deși o lege a mass-mediei cu reguli adaptate pieței și mediului digital a fost discutată pe larg, în 2025 nu a fost adoptată, fiind amânată pentru 2026, în contextul angajamentelor de integrare europeană. Evaluatorii reamintesc că printre recomandările Comisiei Europene se regăsește și adoptarea unei asemenea legi, inclusiv cu norme de transparență pentru presa scrisă și online.

MECANISMUL DE RETRAGERE A LICENȚELOR AUDIOVIZUALE 

Raportul readuce în prim-plan criticile privind mecanismul de retragere a licențelor TV și radio, instituit prin legislația privind investițiile strategice. Evaluatorii precizează că instrumentul ridică probleme de claritate, accesibilitate și previzibilitate, amintind că un mecanism similar, care permitea suspendarea sau retragerea licențelor fără o hotărâre judecătorească, a fost declarat anterior neconstituțional.

NEVOIA UNEI DIRECTIVE ANTI-SLAPP

Citând un studiu al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, privind dosarele intentate împotriva mass-mediei și soluționate de Curtea Supremă de Justiție în anii 2019–2023, documentul notează că circa 70% dintre acțiuni au fost respinse, ceea ce poate semnala fie o aplicare corectă a legii și respectarea garanțiilor aferente libertății de exprimare, fie utilizarea unor litigii de tip SLAPP (procese strategice împotriva participării publice pentru intimidarea presei). Raportul evidențiază și faptul că durata medie de examinare a acestor cauze depășește trei ani – aproape de trei ori peste media cauzelor civile – amplificând astfel efectul descurajator al litigiilor. În acest context, evaluatorii insistă asupra urgenței transpunerii Directivei europene anti-SLAPP în legislația Republicii Moldova și menționează că Ministerul Justiției lucrează la un pachet legislativ destinat consolidării protecției împotriva proceselor abuzive.

RECOMANDĂRI

Potrivit raportului, ieșirea din zona „problemelor grave” ar necesita un pachet de măsuri care să vizeze, în primul rând, accelerarea adoptării unei legi a mass-mediei, care să reglementeze explicit presa online și cea scrisă, inclusiv prin introducerea unor norme de transparență a proprietății în mediul digital, dar și consolidarea protecției împotriva SLAPP prin garanții mai robuste, proceduri mai rapide și filtre clare care să reducă efectul descurajator al litigiilor asupra redacțiilor. 

În același timp, raportul recomandă revizuirea mecanismelor de retragere a licențelor astfel încât acestea să fie aliniate standardelor europene de claritate și previzibilitate, precum și instituirea unor garanții procedurale mai clare pentru măsurile de blocare a conținutului online, pentru a limita riscul de abuz.