Omul contemporan procesează zilnic aproximativ 74 GB de informații — echivalentul a 16 filme, 200.000 de cuvinte sau aproape 200 de ore de conținut pe TikTok. Avalanșa de informații cu care intrăm în contact zi de zi duce la dificultăți în filtrarea a ceea ce este cu adevărat important, la stări de neliniște fără cauză concretă, oboseală mentală cronică și anxietate informațională, atrage atenția psihologul Ștefan Popov, președintele Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie. În cadrul unui seminar dedicat gestionării anxietății informaționale, el a oferit tinerilor mai multe recomandări practice pentru a rămâne ancorați în realitatea din jur și în armonie cu propriile valori, într-un ecosistem informațional dominat de algoritmi care amplifică incertitudinea și de presiunea tot mai mare de a fi informat și „relevant”.
RĂSPUNDE-ȚI LA ÎNTREBAREA: CE ESTE CU ADEVĂRAT IMPORTANT PENTRU MINE?
Psihologul Ștefan Popov subliniază că, în momentul în care nu mai putem face față valului de știri și informații 
care ne asaltează zilnic în mediul digital, este esențial să identificăm ceea ce are, de fapt, relevanță pentru noi. El accentuează importanța gândirii critice, necesară pentru a distinge între informațiile prezentate ca fiind „importante” de către alții și cele care sunt cu adevărat relevante pentru propriul set de valori și convingeri.
Un exemplu este situația în care, navigând pe rețelele sociale, ne apare un material cu titlul „Zece semne că îți distrugi copilul fără să știi”. Dacă ești părinte, ai putea fi tentat să crezi că informația este esențială pentru tine. Totuși, dacă analizezi titlul, observi că scopul său nu este de a informa, ci de a atrage atenția prin clickbait. Este un titlu emoțional, construit să declanșeze anxietate parentală, nu să ofere date obiective. Dacă mai deschizi și articolul, lipsa contextului, a criteriilor științifice și a surselor nu face decât să amplifice senzațiile de vină, urgență și pericol. În contrast, un titlu orientat cu adevărat spre informare ar putea suna, de pildă, „Zece comportamente ale părinților care pot afecta dezvoltarea emoțională a copilului”. Astfel de formulări au un scop informativ și constructiv, în timp ce multe materiale online sunt concepute în primul rând pentru a provoca emoții – de cele mai multe ori negative, subliniază psihologul.
ALINIAZĂ-ȚI CONSUMUL INFORMAȚIONAL CU ROLURILE CHEIE DIN VIAȚA REALĂ
Ștefan Popov punctează importanța identificării rolurilor esențiale din viața de zi cu zi – fie că este vorba despre cel de student, angajat, părinte, antreprenor sau activist – și raportării informațiilor consumate la aceste roluri. Dacă o informație are legătură directă cu activitatea și poate influența în mod real viața unei persoane, atunci ea este relevantă și merită reținută. În schimb, dacă mesajul nu are un impact concret, ci doar provoacă emoții trecătoare, acesta poate fi ignorat. De asemenea, specialistul atrage atenția asupra nevoii de a diferenția între informațiile factuale și opiniile prezentate ca adevăruri, care nu ar trebui tratate drept realități certe.
DEZVOLTĂ IMUNITATE LA MANIPULARE ȘI RECUNOAȘTE LIMBAJUL EMOȚIONAL
Potrivit psihologului, o altă strategie esențială pentru a face față anxietății informaționale este cunoașterea tehnicilor de manipulare și capacitatea de a le recunoaște. El subliniază că dezvoltarea unor filtre proprii de selecție a informației reprezintă un pas de bază. Printre tipurile de conținut care ar trebui evitate se numără: titlurile de tip clickbait – șocante, vagi sau cu promisiuni exagerate – menite doar să atragă clickuri; propaganda bazată pe frică, vinovăție sau exaltare; mesaje care identifică „dușmani clari”; teoriile conspiraționiste și opiniile influencerilor prezentate ca fapte.
STABILEȘTE-ȚI PROPRIA LIMITĂ DE „NU ȘTIU” ACCEPTABILĂ
Expertul mai clarifică faptul că este perfect firesc să nu cunoaștem o mulțime de lucruri. „Este aproape imposibil să le știm pe toate”, evidențiază Ștefan Popov, motiv pentru care este important să înțelegem care sunt domeniile în care avem nevoie de certitudine și care pot rămâne deschise. El explică faptul că este absolut în regulă să nu fim mereu la curent cu toate aspectele legate de politică, economie, geografie sau cultură generală. În loc să ne lăsăm copleșiți de presiunea de a fi informați în permanență, psihologul recomandă stabilirea unui prag personal de „nu știu”, ceea ce contribuie la o mai bună sănătate emoțională și la reducerea anxietății informaționale.
Sursă foto: MD Duran/ unsplash.com
