Comemorarea victimelor Holocaustului: rolul presei în promovarea toleranței și sfaturi pentru jurnaliști

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, marcată anual la 27 ianuarie, consemnează 80 de ani de la eliberarea celui mai mare lagăr nazist de exterminare din istoria omenirii – Auschwitz-Birkenau, unde au fost ucise, potrivit datelor arhivelor, cel puțin 1,1 milioane de persoane, dintre care cel puțin un milion de evrei. Evenimentele istorice, dar și cele desfășurate în prezent pentru a onora victimele Holocaustului continuă să reprezinte subiecte de interes pentru mass-media. În acest context, Aliona Grossu, directoarea  Comunității Evreiești din Republica Moldova, amintește că presa are un rol important în promovarea culturii toleranței și prevenirea diminuării, distorsionării și negării Holocaustului.

„În pofida faptului că există foarte multe evidențe de arhivă – dovezi filmate, fotografiate, aduse la cunoștință (atât în arhiva națională, cât și cele ale altor state), apar voci, inclusiv prin mass-media, care pun la încercare adevărul despre Holocaust, caută să revizuiască istoria prin denaturarea, diminuarea sau negarea anumitor pagini ale trecutului. Este de datoria noastră să păstrăm și să cinstim memoria, victimele și supraviețuitorii celei mai grave crime a secolului al XX-lea, pentru a nu permite ca astfel de atrocități să se mai repete vreodată. Iar mass-media are un rol crucial”, atrage atenția Aliona Grossu.  

PROVOCĂRI PENTRU PRESĂ

Reprezentanta Comunității Evreiești enumeră un șir de provocări de care ar trebui să se preocupe presa. Unul dintre ele ține de evaluarea dimensiunilor acestui fenomen. „Mai există persoane care pun sub semnul întrebării, spre exemplu, datele statistice, numărul de circa șase milioane de evrei care au fost persecutați, asasinați și care au decedat ca fiind parte din «soluția finală a problemei evreiești» în timpul Holocaustului. Atunci când se vorbește despre o exagerare a numărului sau de exagerări privind tratamentele ce le-au fost aplicate persoanelor de origine evreiască, când persoanelor de etnie evreiască li se încriminează că utilizează acest argument ca să-și revendice drepturi ce nu le aparțin – acesta ar fi primul mit care trebuie combătut. Trebuie să recunoaștem că aceasta este o pagină tragică, cel mai mare genocid, care a avut loc și care este documentat în evidențele de arhivă la nivel internațional și nu trebuie să fie supus dubiilor”, potrivit Alionei Grossu.  

Compararea cu alte masacre care au avut loc anterior este „o altă greșeală prin care se încearcă să se diminueze, distorsioneze, să se nege ceea ce a avut loc acum 80 de ani. A compara Holocaustul cu un alt conflict sau criză și a spune că este la fel de dureros ceea ce se întâmplă acum într-o anumită regiune sau perioadă nu este corect. Nu trebuie să existe astfel de comparații, care diminuează importanța fiecărui fenomen istoric ce trebuie să fie tratat ca atare”. 

Tot ea amintește despre importanța materialelor educative la această tematică, pentru a educa tânăra generație și pentru a ne asigura că memoria Holocaustului nu va fi uitată. „Schimbarea de atitudine și de percepții este extrem de importantă în perioada actuală, când, cu regret, există foarte multă intoleranță, discriminare, xenofobie. Aceste argumente sunt deosebit de periculoase atunci când sunt aprinse spiritele, apar speculații menite să provoace discrepanțe între diferite grupuri etnice. Holocaustul ne vizează pe toți, iar acest fapt, fiind cunoscut, ne poate ajuta și salva de multe provocări”, conchide directoarea  Comunității Evreiești.  

RECOMANDĂRI PENTRU JURNALIȘTI

Aliona Grossu vine cu un șir de recomandări pentru reprezentanții mass-media, care țin de aprofundarea înțelegerii Holocaustului și combaterea miturilor. 

1. Împotriviți-vă negării și denaturării Holocaustului, ajutându-i și pe alții să împărtășească aceste cunoștințe.
2. Arătați că în spatele statisticilor, al numărului mare de victime se află persoane concrete – bunici, părinți și copii în toată plinătatea vieții lor și nu au avut nicio vină pentru a fi exterminați. 
3. Evitați să comparați masacrele. În contextul evenimentelor din Orientul Mijlociu nu e cazul să se compare lucrurile ce țin de politica externă a statului Israel cu faptele ce vizează istoria Holocaustului. Politica internă sau externă a statului Israel nu trebuie să aducă prejudicii faptelor istorice, recunoașterii și reflectării acestora. 
4. Faceți referință la mărturiile supraviețuitorilor Holocaustului. Cercetați documentele de arhivă. Examinați diverse surse și resurse naționale și internaționale. Dovezile fotografiate și filmate sunt un arsenal unic și memorabil. 
5. Există și o altă pagină importantă în istoria Holocaustului, scrisă de miile de oameni care și-au riscat viața pentru a salva victimele persecuțiilor: au ascuns evrei în casele lor, i-au ajutat să scape sau au adoptat copii evrei. În semn de recunoaștere pentru acte de curaj, acești salvatori primesc titlul de „Drepți între popoare”, iar 79 de persoane din Republica Moldova au fost onorate cu acest titlu până în prezent. Aceste istorii pot reprezenta subiecte de presă.