În ultimii ani, mediul online a devenit, pentru mulți jurnaliști din Republica Moldova, un spațiu al presiunilor, insultelor și intimidărilor. La Forumul Mass-Media din acest an, în cadrul unui atelier dedicat discuțiilor despre hărțuirea online, mai mulți jurnaliști au menționat că se confruntă frecvent cu atacuri, ofense sau amenințări pe rețelele sociale, subliniind, totodată, că femeile rămân mai vulnerabile în fața acestui fenomen. Jurista media Cristina Durnea a oferit explicații privind formele de hărțuire online, acțiunile concrete pe care jurnaliștii trebuie să le întreprindă pentru a se proteja, precum și modalitățile prin care își pot apăra drepturile.
Hărțuirea online la adresa jurnaliștilor se poate manifesta prin amenințări explicite, inclusiv cu omorul sau vătămarea integrității corporale, dar și prin amenințări voalate ori semnale codificate („dog-whistling”). Alte forme includ distribuirea de imagini tulburătoare, precum fotografii trucate ale jurnaliștilor sau imagini violente, uzurparea și furtul de identitate, precum și îngrădirea accesului la platforme online prin raportări false în masă sau „bombardarea” conturilor cu mesaje menite să perturbeze utilizarea acestora. De asemenea, hărțuirea poate lua forma unor campanii orchestrate de discreditare, injurii și calomnii.
ACȚIUNI PREVENTIVE PENTRU JURNALIȘTI
Înainte de apariția unor situații de hărțuire online, jurnaliștii pot adopta o serie de măsuri preventive, menite să reducă riscurile și să limiteze expunerea la atacuri. Cristina Durnea a notat că un prim aspect vizează datele personale ce pot fi publicate involuntar de persoane apropiate. În acest sens, este recomandată verificarea și ajustarea setărilor de confidențialitate ale prietenilor și rudelor din mediul online, pentru a preveni divulgarea neintenționată a informațiilor sensibile.
Un alt element ține de securitatea cibernetică. Jurnaliștii sunt îndemnați să implementeze măsurile standard de protecție, precum activarea autentificării în doi pași, utilizarea unor parole complexe și unice, schimbate periodic, actualizarea constantă a dispozitivelor și a software-ului, precum și realizarea unor copii de siguranță regulate, preferabil criptate.
De asemenea, este recomandată dezactivarea funcțiilor de localizare, limitarea accesului public la informațiile personale și evitarea expunerii datelor referitoare la viața privată și de familie. Pentru a reduce riscurile suplimentare, specialista recomandă și separarea conturilor utilizate în scop personal de cele folosite în activitatea profesională, astfel încât informațiile private să nu poată fi asociate cu identitatea publică a jurnalistului.
CE ESTE RECOMANDAT ÎN RAPORT CU HĂRȚUITORII
Jurista a remarcat că este strict interzis ca jurnaliștii să adopte un discurs similar celui al hărțuitorilor, întrucât, potrivit ei, o astfel de abordare nu face decât să provoace agresorul și să agraveze situația, fără a conduce la soluționarea acesteia. În schimb, este recomandată publicarea pe rețelele sociale a capturilor de ecran cu mesajele abuzive, o practică ce poate genera sprijin public și poate contribui la creșterea nivelului de conștientizare privind fenomenul hărțuirii online, demontând totodată tendința de „normalizare” a acestui tip de abuz.
Printre recomandările formulate se mai numără evitarea intervențiilor care ar putea pune în pericol securitatea personală, precum și clarificarea scopului unei eventuale reacții publice — fie mobilizarea sprijinului public, fie facilitarea intervenției autorităților, în condițiile în care schimbarea opiniilor sau a comportamentului agresorului este considerată puțin probabilă. Totodată, specialista sugerează luarea în considerare a publicării capturilor de ecran însoțite de un răspuns general, în locul unui răspuns direct sau al etichetării agresorului.
CUM ȘI UNDE POT CERE AJUTOR JURNALIȘTII
Specialista a punctat că jurnaliștii pot solicita ajutor apelând la mai multe instanțe: platformele online unde are loc abuzul, instanța de judecată, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) sau Poliția. Dacă hărțuirea implică amenințări grave care pot pune în pericol viața sau securitatea jurnalistului, este necesară sesizarea neîntârziată a Poliției, fie prin apelarea numărului de urgență 112, fie prin depunerea unei plângeri.
Experta media a menționat că, în majoritatea cazurilor, prima linie de apărare pentru jurnaliștii vizați de hărțuire online o reprezintă mecanismele de raportare puse la dispoziție de platformele digitale. Aceste instrumente permit semnalarea rapidă a conținutului abuziv și pot duce la eliminarea materialelor, restricționarea conturilor sau suspendarea acestora. De asemenea, este important să se păstreze copii ale mesajelor și imaginilor primite, întrucât acestea pot constitui probe esențiale pentru eventuale demersuri ulterioare către autorități.
Pe Facebook și Instagram (Meta) pot fi raportate mai multe tipuri de încălcări, inclusiv hărțuirea și bullyingul, amenințările, distribuirea conținutului personal fără consimțământ, uzurparea identității, discursul instigator la ură, conținutul înșelător sau fake news-ul, precum și materialele ce promovează violența ori terorismul. Raportarea se face direct din postare sau mesaj, prin accesarea opțiunii „Raportează”, selectarea tipului de încălcare și, opțional, atașarea de capturi sau explicații suplimentare.
În cazul YouTube, pot fi raportate hărțuirea și amenințările, conținutul defăimător, încălcările drepturilor de autor, manipulările sau deepfake-urile, precum și cazurile de însușirea identității. Procedura presupune utilizarea opțiunii „Report” de sub materialul video și selectarea categoriei relevante. Pentru situații mai complexe, platforma oferă formulare distincte pentru hărțuire repetată și pentru defăimare.
Pentru platformele de mesagerie, precum WhatsApp, Telegram sau Viber, există opțiuni de raportare directă din aplicație. Pe WhatsApp, utilizatorii pot raporta conturi sau grupuri întregi, trimițând capturi relevante, iar conturile semnalate sunt analizate de platformă. Pe Telegram, raportarea se poate face direct în grupuri sau canale, prin intermediul botului @notoscam, destinat conturilor false, tentativelor de fraudă și hărțuirii, sau prin e-mail, pentru conținut ilegal.
La o altă etapă, jurista a explicat că jurnaliștii pot apela la răspunderea delictuală civilă atunci când onoarea, demnitatea sau reputația lor profesională sunt afectate prin răspândirea de relatări false, judecăți de valoare fără un suport factologic suficient ori injurii. Totodată, legislația garantează dreptul la respectarea vieții private și de familie. Aceste drepturi sunt prevăzute de legea nr. 64/2010 privind libertatea de exprimare.
Victimele se mai pot adresa Consiliului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), fiind vorba despre răspundere contravențională. Această formă de răspundere este aplicabilă în situațiile în care sunt prelucrate ilegal date cu caracter personal, precum publicarea pe rețelele sociale a adresei de domiciliu, numărului de telefon, adresei de e-mail sau a datelor de înmatriculare ale mașinii unui jurnalist, în scop de intimidare. De asemenea, sunt sancționate cazurile în care sunt făcute publice scanări ale unor documente private, imagini realizate în spații private, capturi ale conversațiilor personale sau informații sensibile privind starea de sănătate, viața familială, orientarea politică sau sexuală.
Totodată, jurnaliștii pot depune plângere la Poliție în cazurile de injurie, calomnie, hărțuire sau amenințări cu omor sau cu vătămarea integrității corporale sau sănătății, fapte sancționate contravențional sau penal cu amenzi sau muncă neremunerată în folosul comunității ori, după caz, cu închisoare.
Mai mult, în cadrul panelului a fost reamintit faptul că, începând cu 14 februarie 2026, va intra în vigoare un nou articol de protecție pentru jurnaliști. Este vorba despre ultragierea jurnalistului, adică jignirea intenționată a onoarei, demnității sau reputației profesionale a jurnalistului aflat în exercițiul funcției și va fi sancționată cu amendă cuprinsă între 500 și 1.500 de lei.
