Libertatea presei, afectată în continuare de vulnerabilități sistemice, potrivit unui nou raport de monitorizare a implementării recomandărilor ce țin de aderarea la UE

Libertatea presei continuă să fie afectată de vulnerabilități structurale, în pofida unor inițiative legislative și de politici recente. Suspendarea licențelor unor posturi TV fără o decizie a instanței și lipsa datelor publice despre cine deține sau finanțează publicațiile scrise și online se numără printre principalele deficiențe care afectează domeniul, potrivit celui de-al doilea raport de monitorizare a progresului Republicii Moldova în implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul aderării la Uniunea Europeană. Documentul a fost lansat pe 28 iulie 2025.

Raportul, aflat la a doua ediție, evaluează modul în care autoritățile au implementat recomandările Comisiei în cadrul clusterului „Elementele fundamentale”, esențial pentru deschiderea și desfășurarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Evaluarea vizează perioada iulie 2024 – mai 2025 și a fost realizat de un consorțiu de organizații ale societății civile care au monitorizat consistența, sustenabilitatea și impactul reformelor.

„Deși au fost înregistrate progrese relevante în majoritatea domeniilor, implementarea rămâne inegală, iar o serie de constrângeri structurale, administrative și politice persistă”, constată autorii. 

Libertatea de exprimare a obținut un scor mediu de 2,6 din 5 puncte în cadrul monitorizării, reflectând o ușoară îmbunătățire față de primul raport, publicat în iulie 2024. 

SUSPENDAREA LICENȚELOR TV FĂRĂ DECIZIE JUDECĂTOREASCĂ, CONTRAR STANDARDELOR EUROPENE

Potrivit raportului, cea mai problematică dinamică sub aspectul libertății de exprimare ține de posibilitatea ca autoritățile să suspende licențele de emisie ale posturilor TV fără o decizie judecătorească, invocând motive de securitate națională. Această practică este considerată contrară standardelor europene privind libertatea de exprimare și creează un precedent periculos: statul poate opri difuzarea unui post TV fără ca faptele să fie analizate de o instanță independentă.

„Actualul mecanism ridică mai multe probleme de ordin juridic și democratic, printre care riscul de interferență politică, în cazul în care legislația este folosită pentru a bloca sau sancționa instituții media sub pretextul protejării securității naționale; implicarea unor entități guvernamentale în afara autorității de reglementare specializate – Consiliul Audiovizualului – în procesul decizional privind activitatea mass-media; lipsa unei evaluări prealabile a conținutului mediatic, care ar justifica suspendarea si excluderea instanțelor de judecată din procedura de suspendare, ceea ce diminuează garanțiile de control juridic și protecție a drepturilor fundamentale”, a explicat în cadrul evenimentului de lansare Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent și coautoare a raportului.

PROPRIETATEA PRESEI SCRISE ȘI ONLINE, NEREGLEMENTATĂ TRANSPARENT

O altă deficiență semnalată este lipsa unui cadru legal care să reglementeze transparent proprietatea asupra presei scrise și online. În 2024 a fost elaborat un proiect de lege nouă a presei, care include astfel de prevederi, însă acesta nu s-a concretizat în propuneri legislative sau inițiative publice clare din partea autorităților. Raportul subliniază că, în lipsa acestor norme, transparența în privința surselor de finanțare și a deținerii publicațiilor este limitată. „Portaluri controlate din umbră, inclusiv de către politicieni sau persoane cu interese partizane, promovează agende politice în mod mascat sau deschis, afectând calitatea informării și încrederea publicului în mass-media”, semnalează analiza.

PROTECȚIA JURNALIȘTILOR RĂMÂNE INSUFICIENTĂ

Raportul menționează că nu s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește protecția jurnaliștilor împotriva intimidărilor și atacurilor. Activitatea jurnalistică continuă să fie expusă la amenințări, presiuni politice și refuzul accesului la informații din partea unor oficiali. Sunt semnalate în continuare cazuri de comportament agresiv, utilizarea unui limbaj jignitor și lansarea de acuzații nefondate în spațiul public. Documentul indică despre faptul că autoritățile trebuie să instituie un mecanism de protecție a mass-media, care să prevadă sancțiuni clare pentru abuzatori. 

(IN)EVOLUȚII ÎN AUTOREGLEMENTAREA PRESEI

În ceea ce privește autoreglementarea mass-media, raportul consemnează anumite progrese. În 2024, Consiliul de Presă a finalizat procesul de revizuire a Codului deontologic al jurnalistului, adaptându-l la noile realități din jurnalism, inclusiv contextul digital și utilizarea inteligenței artificiale. Totodată, au fost elaborate Registrul semnatarilor Codului și un Regulament privind evidența și actualizarea acestuia. 

Autorii insistă însă că „în pofida acestor progrese, multe instituții media – în special, online – continuă să încalce frecvent normele etice. Produsele media sunt afectate de lipsa resurselor umane și financiare, iar conținutul este adesea preluat din alte surse fără verificări sau contextualizare. Puține instituții media dispun de coduri deontologice interne, iar plagiatul rămâne o problemă majoră, fenomenul fiind agravat de utilizarea inadecvată a instrumentelor bazate pe inteligența artificială”. În plus, Consiliul de Presă, înregistrat ca entitate juridică distinctă în anul 2023, nu a reușit deocamdată să se consolideze instituțional, funcționând în principal pe baza proiectelor.

În 2024, capitolul privind libertatea de exprimare a cuprins trei recomandări, iar în 2025 numărul acestora a crescut la cinci. Cele noi vizează revizuirea regulilor de selectare a membrilor Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al Teleradio-Moldova și a membrilor Consiliului Audiovizualului (adoptate între timp de Parlament, la 10 iulie), precum și revizuirea mecanismului de suspendare a posturilor TV în baza Legii privind investițiile strategice, pentru a-l aduce în conformitate cu standardele UE și cele internaționale.

În contextul în care Republica Moldova deține statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, Comisia Europeană publică anual câte un raport cuprinzător care evaluează nivelul de pregătire a țării pentru aderare și progresul înregistrat în acest sens. Rapoartele evaluează nivelul de pregătire pentru toate capitolele Acquis-ului UE care urmează să fie negociate de Chișinău și Bruxelles, precum și formulează recomandări specifice pentru fiecare capitol, care derivă din principalele provocări identificate de Comisie.