Republica Moldova și Uniunea Europeană (UE) au deschis oficial negocierile pe primul cluster de aderare, numit „Valori Fundamentele”, prin schimbul pozițiilor de negociere care stabilesc reformele realizate, angajamentele asumate și termenele de implementare. Deși Clusterul 1 vizează în principal justiția, combaterea corupției, drepturile fundamentale și administrația publică, documentele prezentate de Chișinău și Bruxelles includ și angajamente relevante pentru domeniul media, în special în capitolul privind drepturile fundamentale și în cel dedicat proceselor electorale. Capitolul care reglementează direct domeniul mass-media și societatea informațională face parte din Clusterul 3, care urmează să fie deschis într-o etapă ulterioară a negocierilor.
PROBLEMELE DIN MEDIA PE CARE UE LE PUNE PE MASA NEGOCIERILOR
Potrivit documentelor oficiale, Uniunea Europeană constată că, în ceea ce privește libertatea de exprimare, Republica Moldova dispune de un cadru legal și instituțional funcțional. Totuși, cadrul normativ din domeniul mass-media necesită o aliniere suplimentară la acquis-ul UE și la standardele europene.
Una dintre principalele preocupări ale Bruxelles-ului vizează mecanismul care permite suspendarea licențelor posturilor de radio și televiziune. UE consideră că prevederile introduse prin modificările la Legea privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului nu oferă suficiente garanții de transparență și ridică semne de întrebare privind respectarea standardelor europene.
UE cere, de asemenea, mai multă transparență privind proprietatea instituțiilor media, consolidarea independenței și capacității Consiliului Audiovizualului, precum și măsuri eficiente pentru protecția jurnaliștilor împotriva amenințărilor, intimidărilor și hărțuirii.
În paralel, Chișinăul trebuie să-și alinieze legislația la noile reguli europene privind libertatea presei (European Media Freedom Act), serviciile media audiovizuale (Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale), platformele digitale (Digital Services Act) și combaterea proceselor abuzive intentate împotriva jurnaliștilor și activiștilor (Directiva anti-SLAPP).
CE ȘI-A ASUMAT MOLDOVA ȘI CARE SUNT TERMENELE
În documentul de negociere transmis Uniunii Europene, Republica Moldova și-a asumat o serie de reforme în domeniul mass-media, cu termene care se extind până în 2027.
Primul termen important este iunie 2026, când Parlamentul trebuie să adopte în lectura a doua noua lege a mass-mediei. Proiectul prevede, între altele, reguli mai stricte privind transparența proprietății media și obligă instituțiile de presă online și publicațiile tipărite să dezvăluie cine sunt beneficiarii lor reali – o cerință pe care Bruxelles-ul o urmărește de mai mulți ani.
Până la sfârșitul anului 2026, autoritățile trebuie să modifice și Codul serviciilor media audiovizuale pentru a-l alinia la normele europene prevăzute de Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale. Deși transpunerea integrală a acestei directive ține de capitolul 10 din Clusterul 3, ea este o prioritate pentru acest an.
În același termen, Moldova s-a angajat să introducă mecanisme de protecție împotriva proceselor de tip SLAPP – proceduri judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acțiuni de interes public. Media Azi a scris anterior că, în luna aprilie, Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege pentru combaterea acestui fenomen. Inițiativa transpune directiva europeană din domeniu și urmărește alinierea legislației naționale la standardele comunitare privind protecția libertății de exprimare și a participării civice.
Un alt obiectiv vizează siguranța jurnaliștilor. În acest sens, la sfârșitul lunii aprilie, a fost semnat Planul de acțiuni în domeniul securității jurnaliștilor pentru anii 2026-2027. Totuși, Comisia Europeană subliniază că nu va evalua doar existența unor documente strategice, ci și modul în care acestea sunt aplicate.
NU MAI CONTEAZĂ DOAR LEGILE, DAR ȘI CUM SUNT APLICATE
Președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, a explicat că nu toate angajamentele asumate de Republica Moldova în domeniul mass-media sunt legate de termene și modificări legislative. În unele cazuri, Uniunea Europeană va urmări constant modul în care regulile sunt aplicate în practică. „Aici mai mult este vorba despre calitatea punerii în aplicare a legislației. Nu avem activități cu termen-limită, mai mult se bazează pe calitatea implementării”, a precizat ea pentru Media Azi.
Comisia Europeană urmărește și Fondul de subvenționare a mass-mediei, în special gradul de transparență al concursurilor, criteriile de selecție a câștigătorilor și nivelul de diversitate al instituțiilor media beneficiare.
De asemenea, Bruxelles-ul va evalua felul în care Consiliul Audiovizualului supraveghează reflectarea campaniilor electorale de către posturile de radio și televiziune. Autoritatea trebuie să demonstreze că regulile privind echilibrul, echidistanța și imparțialitatea sunt respectate și aplicate în mod efectiv, nu doar prevăzute în legislație.
În aceste domenii, accentul cade mai puțin pe adoptarea unor noi acte normative și mai mult pe rezultatele pe care autoritățile le pot demonstra în practică.