Proiectul de lege privind combaterea procedurilor judiciare abuzive împotriva mobilizării publice (anti-SLAPP) a fost votat joi, 24 septembrie, în lectură finală de Parlament. Documentul, armonizat cu standardele europene în domeniu, a fost adoptat cu votul a 58 de deputați. Legea instituie, pentru prima dată, un cadru juridic destinat combaterii acțiunilor în justiție intentate cu scopul de a intimida, descuraja sau reduce la tăcere persoanele implicate în dezbateri pe teme de interes public.
Prin noile prevederi adoptate, sunt introduse mecanisme menite să ofere protecție persoanelor vizate de proceduri judiciare abuzive de tip SLAPP și să prevină folosirea proceselor ca instrument de presiune asupra participării publice.
Inițiativa transpune Directiva (UE) 2024/1069, adoptată de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene în aprilie 2024. Spre deosebire de directiva europeană, care vizează doar litigiile cu elemente transfrontaliere, proiectul din Republica Moldova acoperă și procesele civile interne inițiate împotriva persoanelor implicate în activități de mobilizare publică. Mobilizarea poate ține de efectuarea oricărei declarații sau desfășurarea oricărei activități, în exercitarea, spre exemplu, a dreptului la libertatea de exprimare și de informare, și care privește o chestiune de interes public.
CE S-A SCHIMBAT ÎNTRE PRIMA ȘI A DOUA LECTURĂ
Proiectul de lege a fost catalogat de experți din domeniu drept o inițiativă legislativă necesară pentru protejarea jurnaliștilor, instituțiilor de presă, activiștilor, apărătorilor drepturilor omului și a altor persoane implicate în dezbateri de interes public. Totuși, între prima și a doua lectură, deputatul Artemie Cătănoi, reprezentant al Partidului Acțiune și Solidaritate, a înregistrat un amendament care a stârnit îngrijorări din partea Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) și a altor organizații neguvernamentale. Acestea au semnalat că propunerile riscă să compromită eficiența mecanismului și au solicitat Parlamentului să le respingă. De asemenea, mai mulți jurnaliști și manageri media au avertizat că acceptarea propunerilor ar putea limita impactul reformei.
Amendamentul prevedea eliminarea cerinței privind examinarea de urgență a cererilor de protecție prevăzute de mecanismul anti-SLAPP, precum și menținerea articolului 70 din Codul contravențional, care sancționează calomnia. Mai mult, deputatul propunea amânarea intrării în vigoare a legii de la 1 mai 2027 până la 1 ianuarie 2028.
În cele din urmă, Parlamentul a acceptat parțial propunerile. Cerința privind examinarea cu prioritate a cererilor de protecție a fost menținută, în timp ce articolul 70 din Codul contravențional, care prevede sancțiuni pentru calomnie, va rămâne în vigoare. A fost modificat și termenul de intrare în vigoare. Legea va produce efecte la 12 luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
Jurista CJI, Cristina Durnea, a explicat anterior, pentru Media Azi, care este pericolul în cazul menținerii răspunderii contravenționale pentru calomnie. Între altele, „abrogarea unei sancțiuni contravenționale nu echivalează cu legitimarea răspândirii informațiilor false și nici cu lipsirea persoanei de protecție juridică”, potrivit ei.
Media Azi a expus pe larg care sunt standardele Uniunii Europene privind protejarea dezbaterii publice, care sunt lacunele legislative ale Republicii Moldova în acest sens, dar și ce ar urma să se schimbe, în practică, odată cu ajustarea legislației.
CITIȚI ȘI:
Libertatea de exprimare în fața proceselor abuzive: ce promite potențiala lege anti-SLAPP
#UExplicat. Mecanisme anti-SLAPP: ce avem, ce trebuie schimbat, ce urmează