Mai multe redacții se plâng că politicile de moderare a conținuturilor, adoptate de Facebook în contextul războiului din Ucraina, le afectează munca – unele postări au ajuns să fie blocate nejustificat, în opinia jurnaliștilor, iar deblocarea acestora durează. Pentru a rezolva mai ușor disputele, interlocutorii Media Azi consideră că reprezentanții rețelelor sociale ar trebui să deschidă oficii locale de comunicare directă cu clienții din Republica Moldova.
Cazuri în care postările de pe rețele ale unor instituții de presă ar fi blocate pe nedrept sunt semnalate tot mai des în ultima perioadă. „Folosesc Facebook deja de 15 ani. Pe parcursul acestor ani am postat conținut critic despre corupție, încălcarea drepturilor omului și nu mi s-a întâmplat nimic. Totul a început în acest an. E prima dată când am fost blocată deja de două ori și am primit mai multe avertizări de blocare. Singurele mele postări care au fost blocate și șterse sunt despre război”, susține Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă (ZdG). Deși a contestat deciziile Facebook de blocare a postărilor, ambele acțiuni au fost respinse.
Mai mult, recent, pagina de Facebok a ZdG a fost etichetată de companie drept una care ar fi susținută de Guvernul Federației Ruse, dar „un mesaj ulterior explica faptul că ei au analizat cazul și este greșeala lor. Au eliminat acest statut”. Potrivit Alinei Radu, reprezentanții Facebook nu le-au oferit detalii despre caz, menționând doar că se consultă în acest sens cu organizații media internaționale cum ar fi Reporteri fără Frontieră.
„Nu pot să renunț să scriu despre război. Este ceva despre care trebuie să scriem. Eu nu pot să-mi asum acest confort: «Decât să mă blocheze, mai bine scriu despre păsărele și manichiură». Desigur, atunci când postez eu cumva sunt îngrijorată dacă mă vor bloca sau nu. Adică, a apărut un fel de autocenzură sau niște tendințe de autocenzură pe care eu nu le-am avut în viața mea de ani de zile”, afirmă jurnalista.
ALGORITMII REȚELELOR PUN ÎN PERICOL PRESA INDEPENDENTĂ?
Valeria Batereanu, managera rețelelor sociale la Diez.md, remarcă și viteza cu care s-ar schimba algoritmii companiei Meta (proprietara Facebook). „Ceea ce era bine, acceptabil și crea impact acum jumătate de an nu mai e actual în prezent. Modificarea algoritmilor de percepere a materialelor publicate pe rețelele sociale cu siguranță a afectat într-un mod nu prea frumos, din perspectiva vizualizărilor, activitatea noastră. Politicile noi, în special în contextul războiului din țara vecină, ne restricționează și mai mult impactul. Deși respectăm normele deontologice, urmăm cu strictețe politicile rețelelor sociale, evităm incitarea la ură, imaginile șocante, scenele macabre și diseminăm informația într-un mod corect, imparțial și onest, nu suntem o excepție atunci când e vorba despre restricționări”, ne-a spus ea.
Potrivit ei, se întâmplă ca articole ce nu încalcă normele comunității nu sunt acceptate inițial de Meta, iar ulterior, după mai multe cereri și explicații, ele ajung să fie aprobate. „Problema constă în faptul că examinarea solicitărilor durează în medie o lună, perioadă în care pagina noastră de Facebook este limitată, respectiv impactul scade și, direct proporțional, scad vizitele pe site. Prin urmare, dacă lunar roboțeii Facebook identifică cel puțin un material de pe pagina noastră care nu ar respecta normele comunității, noi nu reușim să conservăm calitatea paginii, ceea ce devine frustrant”, mai explică Valeria Batereanu.
Reprezentanta Diez.md insistă că munca jurnaliștilor a devenit și mai complicată odată ce materialele sunt din start „sancționate”. „Înțelegem că scopul primar al Meta este să protejeze comunitatea. Respectiv, în cazul izbucnirii unui conflict, compania trebuia să vină cu o reacție neîntârziată. Sperăm, totuși, ca algoritmii de identificare a materialelor mai puțin potrivite și analizarea solicitărilor de dezacord să avanseze cât de curând posibil, deoarece, în prezent, acestea pun în pericol existența presei independente”, conchide Valeria Batereanu.
„FILMAT DE PRO TV”, DAR REVENDICAT CA PRODUS DIN COLUMBIA
O altă problemă semnalată de instituțiile media locale se referă la plângerile unor persoane terțe care pretindeau că le-au fost încălcate drepturile de autor în materialele difuzate de presa din Republica Moldova. Directorul Departamentului vânzări de la postul de televiziune Pro TV Chișinău, Ghenadie Braghiș, a menționat că deși reclamațiile privind drepturile de autor sunt o procedură obișnuită în cazul Facebook, în ultima perioadă, ele s-au intensificat semnificativ. „Începând cu prima săptămână a lunii martie 2022, acestea au devenit mai frecvente, iar autorii revendicărilor – mai diverși și mai «specifici». O serie de organizații media din Țările Arabe, India, Rusia, Columbia, Turcia și altele au început să înainteze pretenții privind drepturile de autor asupra conținutului postărilor Pro TV”, a spus Ghenadie Braghiș.
Potrivit lui, într-un caz e vorba de un reportaj în care s-au folosit imagini de pe canalul de Youtube al Președinției ucrainene, potrivit reprezentanților Pro TV Chișinău, însă a fost blocat de o televiziune din Irak, pe motiv că imaginile le-ar aparține. Într-un alt caz, televiziunea Noticias Uno din Columbia a susținut că deține drepturile asupra unor imagini din reportajul despre averea ex-ministrului de Interne din Republica Moldova, Alexandru Jizdan, „filmat 100% de echipa Pro TV Chișinău”. O a treia situație se referă la o televiziune din Kurdistan, care a blocat o postare a canalului Pro TV Chișinău cu imagini preluate dintr-un reportaj din Borodianka, o suburbie a Kievului, realizat de Deutsche Welle, pe motiv că ar deține drepturile asupra lor.
„Majoritatea revendicărilor au în comun faptul că niște instituții media depărtate de Europa de Est, care aparent nu ar trebui să aibă drepturi asupra imaginilor disputate, ne blochează sistematic postările. Chiar dacă sunt mai puține acum, acțiunile lor, aparent concertate, ne afectează distribution rate-ul [scorul de distribuție], reach-ul postărilor pe Facebook și, prin urmare, traficul de pe www.protv.md”, a remarcat Ghenadie Braghiș.
MATERIALE CARE „DERANJEAZĂ”
Directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM), Cornelia Cozonac, remarcă faptul că postările instituției au fost blocate de mai multe ori în diferite perioade: „Nu e nicio diferență. În anumite momente suntem blocați pe o lună. Nu poți să distribui, nici să postezi. Mențiunea e că cineva a raportat postările noastre drept abuzive”.
Ea nu exclude că ar putea exista grupuri de persoane care le raportează postările intenționat. „De fapt, materialele îi deranjează pe internauți și ei raportează. Probabil se raportează multe. Poate este și o tehnică a cuiva, pentru că mai mulți troli raportează postările ce nu le convin. (…) De câte ori am fost atacați, nu am primit niciun feedback de la Meta”, explică jurnalista.
SOLUȚII?
Directorul publicației SP Bălți și unul din membrii Consiliului de Presă, Veaceslav Perunov, ne-a spus că redacția lor, pentru a evita potențiale conflicte, a angajat o persoană care moderează inclusiv comentariile pe rețele sociale. „Moderăm comentariile de la începutul pandemiei [de coronavirus] pentru că unele dintre ele ne-ar fi putut aduce prejudicii atât de reputație, cât și juridice. Cred că vom continua să facem acest lucru pe viitor pentru că nu ne interesează flood-ul [un flux masiv de mesaje, de regulă de o calitate îndoielnică, n.r. ], îndemnurile la război, mesajele incorecte la adresa minorităților etc. La noi de aceste lucruri se ocupă unul dintre jurnaliștii tineri și, deocamdată, noi avem cu ce să-l plătim”, precizează managerul media.
Pe de altă parte, Alina Radu remarcă că problemele pe care le întâmpină redacțiile cu rețelele sociale pot fi rezolvate prin mai multe căi, una dintre ele fiind deschiderea unui oficiu de comunicare local. „Să insistăm ca giganții IT precum Facebook, Google să țină cont că țările mici nu sunt de rangul al doilea. Dacă ei operează în aceste țări, trebuie să aibă reprezentanți și să răspundă le e-mailuri. Să garanteze o comunicare”, a spus Alina Radu.
„Dacă jurnaliștii din Franța, Marea Britanie, România etc. au acces direct la responsabilii rețelei, prin urmare procesul de verificare a unui material restricționat pe nedrept nu ia mai mult de cinci minute, noi, din cauza poziționării mai puțin favorabile, avem resurse limitate la acest capitol, respectiv, cazurile care ar putea fi rezolvate timp de două minute așteaptă luni de zile, ceea ce pe termen lung afectează impactul și bunăstarea jurnalismului independent”, o susține Valeria Batereanu.
Ghenadie Braghiș crede că singura soluție care le-a stat la îndemână a fost să reclame canalele media care le blocau postările. „Unele postări erau deblocate în maxim 24 de ore, altele rămâneau blocate pe un termen nedefinit. Depunerea reclamațiilor ar putea reprezenta o soluție, dar consumă timp și nu garantează vreun rezultat”, a punctat reprezentantul Pro TV Chișinău.
CRITICI VERSUS ACȚIUNI
Anterior, Organizația Reporteri fără Frontiere (RSF) a difuzat un apel public în care îndeamnă principalele platforme online să țină cont de specificul jurnalismului în contextul luptei cu dezinformarea și al războiului din Ucraina. Bunăoară, televiziunea ucraineană 5 Kanal a anunțat că, pe 17 iunie, pagina sa de Facebook cu 538.000 de urmăritori a fost ștearsă din cauza unei postări. Într-un articol de pe site-ul său, postul de televiziune a explicat că o postare ce viza abuzurile pe care le-ar fi comis armata rusă a fost considerată de moderatorii Facebook drept instigare la violență.
Potrivit RFS, măsurile majore de combatere a dezinformării, anunțate la începutul conflictului militar de cele mai importante platforme online, în realitate s-au soldat cu „obstrucționarea accesului la știri și informații veridice în Ucraina”. RSF a îndemnat companiile mari din industria tehnologiilor informaționale, în special Meta, să-și regândească strategiile de combatere a dezinformării. „Trebuie să-și rescrie algoritmii, să recruteze mai mulți specialiști și să-și ofere resursele tehnice și intelectuale de care au nevoie pentru a putea identifica conținutul jurnalistic pe platformele lor”, se menționează în apelul organizației.
Potrivit comunicatelor de presă Meta la subiect, la sfârșitul lunii februarie, platforma a creat un centru special situațional, format din toți experții companiei, inclusiv vorbitori nativi de rusă și ucraineană, care monitorizează și reacționează non-stop la provocările din domeniu. „Acest lucru ne permite să eliminăm mai rapid conținutul care încalcă standardele sau principiile comunității și servește drept o altă linie de apărare împotriva dezinformării”, potrivit comunicatului. Meta susține că a simplificat pentru specialiștii de verificare a faptelor procedura de căutare și evaluare a conținutului legat de război „deoarece înțelegem că viteza este importantă pentru știrile urgente”. „Utilizăm tehnologia de detectare a cuvintelor-cheie pentru a grupa conținutul asociat într-un singur loc, ceea ce ușurează identificarea lor de către fact-checkeri”, potrivit aceleiași surse. De asemenea, paginile, grupurile, conturile sau domeniile care de mai multe ori au partajat informații false vor fi restricționate suplimentar, de exemplu, prin eliminarea din recomandări și plasarea conținutului lor mai jos în feed [un flux de conținut pe care îl puteți derula pe rețele].
CELE MAI POPULARE REȚELE SOCIALE DIN MOLDOVA
Conform studiului național de audiență efectuat în anul 2021 de Magenta Consulting pentru Centrul pentru Jurnalism Independent, pe un eșantion de 1.341 de respondenți, reprezentativ la nivel național, două treimi dintre utilizatorii de internet accesează site-urile de știri de pe Facebook. Mai exact, 68% dintre utilizatorii de internet au accesat site-urile de știri de pe Facebook, circa 36% accesează direct site-ul, iar în proporție de 20% sunt utilizate aplicațiile site-urilor, 16% de pe Instagram, 13% de pe Odnoklassniki și 6% de pe Telegram.
Un alt studiu, din iunie 2021, realizat de Mediapoint (Republica Moldova) și MEMO 98 (Slovacia), raporta că Facebook era cea mai populară rețea socială din Moldova, cu circa 1,6 milioane de utilizatori, urmată de Instagram, care avea atunci 0,96 milioane de conturi active, potrivit Facebook Ads Manager. Odnoklassniki avea aproximativ 305.150 de utilizatori înregistrați. În același timp, experții remarcau că Telegram și TikTok au câștigat popularitate în Republica Moldova, precum și la nivel global. Telegram este utilizată de diferite categorii de utilizatori, inclusiv în diferite grupe de vârstă. Pe de altă parte, TikTok a atras în special publicul tânăr.