În actualul spațiu informațional digital complex, în care dezinformarea și manipularea informației modelează spațiul public și erodează încrederea în mass-media, instituții și valorile democratice, presa rămâne unul dintre pilonii democrațiilor. Care sunt standardele europene în ceea ce privește calitatea jurnalismului și încrederea publicului, precum și ce trebuie să facă un jurnalist pentru a le consolida, dar și cum arată jurnalismul de calitate în vreme de război s-au numărat printre subiectele discutate de oficiali europeni și reprezentanți ai presei în cadrul unui panel din conferința Consiliului Europei (CoE) „Apărarea adevărului: abordări cuprinzătoare privind siguranța jurnalistică și jurnalismul de calitate”. Evenimentul s-a desfășurat la Chișinău pe 23 aprilie.
CUM VEDE CONSILIUL EUROPEI JURNALISMUL DE CALITATE
Inge Welbergen, consilieră juridică principală a Direcției pentru Media și Industrii Creative din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Științei din Țările de Jos, a subliniat în deschiderea panelului că jurnalismul operează într-un mediu digital aflat într-o schimbare rapidă, iar CoE recunoaște provocări precum influențele asupra platformelor, amplificarea algoritmică a conținutului sau presiunile economice asupra sectorului mediatic. „Asta înseamnă că jurnalismul trebuie să se adapteze fără să‑și compromită standardele”, a evidențiat oficiala europeană.
Ea a explicat că Consiliul Europei a elaborat un cadru cuprinzător pentru a sprijini eforturile de consolidare a încrederii în mass-media, iar printre principalele repere se numără Recomandarea Comitetului de Miniștri către statele membre privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori din mass-media, din 2016, precum și Recomandarea privind promovarea unui mediu favorabil jurnalismului de calitate în era digitală, din anul 2022.
„Din perspectiva CoE, jurnalismul de calitate implică un șir de elemente-cheie: acuratețea și verificarea informațiilor, independență și autonomie editorială, standarde etice solide, responsabilitate, transparență, diversitate și pluralism, precum și un focus clar pe interesul public”, a punctat Welbergen.
Totodată, ea a remarcat că Consiliul Europei recomandă statelor să sprijine jurnalismul de calitate, inclusiv prin introducerea unor scheme de finanțare publică transparente și echitabile pentru jurnalismul de interes public, acordarea de stimulente fiscale, reduceri de TVA pentru mass-media și sprijin pentru jurnalismul local de investigație.
Inge Welbergen a detaliat, din perspectiva Țărilor de Jos, că la nivel național se observă cum aceste principii europene se transformă în practică. Potrivit ei, în Țările de Jos există o serie de politici publice care sprijină jurnalismul de interes public și pluralismul media.
JURNALISMUL DE CALITATE ÎN VREME DE RĂZBOI: LECȚIILE UCRAINEI
Olga Rudenko, redactora‑șefă a publicației The Kyiv Independent, a explicat că presa din Ucraina funcționează în baza unor cerințe de reglementare privind modul în care este mediatizat războiul. Potrivit jurnalistei, este esențial ca toată lumea să aibă acces la o sursă de informații fiabilă, independentă și disponibilă inclusiv în limba engleză.
În ceea ce privește activitatea presei în timpul legii marțiale, ea a recunoscut că aceasta „impune o anumită formă de a face jurnalism”, subliniind că pentru presa digitală restricțiile nu sunt foarte limitative. Totuși, cel mai mare impact al legii marțiale s‑a resimțit în televiziune. Rudenko a evidențiat aici telemaratonul ucrainean – o platformă creată la începutul anului 2022, prin care toate posturile TV majore au fost obligate să participe la un flux comun de știri, difuzând simultan aceleași informații. Ea a remarcat că, deși nici înainte de război televiziunile nu erau pe deplin independente, multe fiind controlate de oligarhi, acum ele au fost practic comasate într‑un singur post TV, ceea ce influențează semnificativ opinia publică din Ucraina.
„Trebuie să recunoaștem că legea marțială impune anumite limitări și asupra mediului online, dar nu atât de drastice cum poate părea din afară. Există anumite prevederi care reglementează ce informații nu putem include în materialele noastre. De fapt, este vorba despre un document de doar două pagini, care precizează că nu avem voie să publicăm lucruri care, în mod rezonabil, ar putea informa inamicul, adică Rusia, despre aspecte precum mișcările forțelor militare ucrainene. Asta înseamnă că nu putem spune exact de unde este realizat un reportaj, câte persoane se află acolo sau câte arme sunt. Dar noi oricum nu am include astfel de detalii în materialele noastre”, a clarificat jurnalista.
DEONTOLOGIA – MECANISM DE PROTECȚIE PENTRU JURNALIȘTI
Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă din Republica Moldova, a explicat că respectarea deontologiei este cea mai eficientă formă de prevenție și protecție pentru jurnaliști. Ea a subliniat că, indiferent dacă cineva este reporter, vlogger sau creator de conținut, atâta timp cât respectă normele profesionale – verificarea informațiilor, lucrul în interes public, protejarea victimelor și aplicarea principiilor din codurile deontologice – este tratat ca jurnalist și beneficiază de solidaritatea și mecanismele de protecție ale breslei.
„Deontologia acționează ca un vaccin pentru jurnalism, pentru că te protejează. Bine, nu în proporție de 100%, dar atunci când ești atacat, te ține în picioare. Te ajută să eviți procesele de judecată. Eu însămi m-am confruntat cu astfel de cazuri: atunci când am scris investigații, am fost amenințată că voi fi dată în judecată. Știu că unii avocați au primit indicații să caute în textele mele elemente de care să se lege pentru a mă acționa în instanță și, totuși, acest lucru nu s-a întâmplat. Am simțit pe propria experiență cum deontologia și standardele de calitate mă protejează, standarde care ne obligă să ne fundamentăm afirmațiile pe documente și să verificăm informațiile din cel puțin două surse”, a argumentat ea.
Media Azi a scris anterior că, în 2025, calitatea jurnalismului din Republica Moldova a înregistrat o ușoară scădere față de anul precedent și a rămas într-o zonă marcată de probleme grave, conform Indicelui privind Situația Presei din Moldova pentru 2025. Potrivit evaluatorilor, regresul se explică prin diminuarea punctajului acordat pluralismului mediatic intern.