Legislația anti-SLAPP. Când va adopta Republica Moldova norme de protecție a jurnaliștilor împotriva dosarelor abuzive

An de an, dosarele contra jurnaliștilor reprezintă o amenințare tot mai îngrijorătoare pentru democrația din toată Europa. În 2022, au existat 570 de asemenea cazuri, iar anul trecut –  peste 820. Cele mai multe procese se bazează pe legile naționale privind defăimarea sau lezarea onoarei și demnității. Astfel de dosare au denumirea de SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation) și sunt procese abuzive intentate pentru a opri actele de participare publică, inclusiv pentru a împiedica munca jurnaliștilor. Pe 27 februarie, Parlamentul European a aprobat cu o majoritate covârșitoare o directivă anti-SLAPP, după șase ani de lobby pentru ca această lege să fie votată. Media Azi a încercat să afle cât de mare e această problemă în Republica Moldova și ce intenționează să facă autoritățile de la Chișinău la subiect.

LEGISLAȚIA EUROPEANĂ

Legea anti-SLAPP e cunoscută, în mod colocvial, drept Legea lui Daphne, numită în cinstea jurnalistei de investigație malteză Daphne Caruana Galizia, care a fost asasinată în 2017 și s-a confruntat cu peste 40 de procese la momentul morții sale.

Pe 19 martie, Consiliul European a adoptat un act legislativ de protecție a jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului contra SLAPP. Directiva prevede între altele garanţii pentru victimele acestor cazuri, inclusiv posibilitatea de a solicita respingerea unei reclamaţii vădit nefondate cât mai devreme posibil. Dacă procedurile sunt considerate abuzive, instanţa poate decide că reclamantul trebuie să acopere toate costurile procedurilor, inclusiv reprezentarea juridică a victimei. De asemenea, judecătorii pot dispune plata unor penalităţi de către reclamant. Potrivit directivei, un dosar SLAPP va fi considerat cu implicaţii transfrontaliere, excepție fiind cazul în care ambele părţi au domiciliul în acelaşi stat membru, iar instanţa ce judecă cazul şi toate celelalte elemente legate de situaţia respectivă sunt localizate în acea țară. 

Statele UE au doi ani la dispoziție pentru a transpune directiva în legislația națională.  

JURNALIȘTI, DESPRE SLAPP ÎN R. MOLDOVA

Directorul executiv RISE Moldova, Iurie Sanduța, a comentat votul pe pagina sa de Facebook. „Această lege ar trebui să ajungă și în Moldova. Ani la rând ne-am confruntat cu dosare în judecată. Printre ele, un traficant de droguri ne-a trimis în instanță și ne-a cerut 1 milion de lei, iar în final a pierdut dosarul. Cu fostul președinte Igor Dodon ne-am judecat până la CtEDO, în final a pierdut dosarul. Ilan Șor ne-a atras în proces pentru o postare pe Facebook, iar în final a pierdut procesul”, a enumerat jurnalistul.

Contactată de Media Azi, jurnalista de investigație Mariana Rață spune că nu vede încă vreun mecanism viabil prin care o asemenea lege să funcționeze în Republica Moldova. „Noi avem constant dosare pe defăimare și lezare a demnității. Acum avem trei dosare și prejudiciul cumulativ din ele este de vreo două milioane de lei. Înainte cereau de la instituție, iar mai nou – cer de la jurnaliști. Sincer, nu știu care e calea legală de a rezolva această problemă. Pe de o parte ei ne acuză pe noi, dar pe de altă parte noi suntem deseori ținta unor atacuri de denigrare și defăimări și avem nevoie de acest instrument pentru a fi protejați. Cert este că acest instrument nu funcționează. Norma legală în forma ei actuală nu te protejează de abuzuri și rele intenții”, potrivit ei. 

Jurnalista atenționează că instrumentele de apărare care există în prezent la îndemâna presei „nu oferă o recompensă pe măsura atacului care se comite”, iar banii cheltuiți pe avocat și proces, dar și taxa de stat pe care trebuie să o achite un jurnalist în caz de obținere a prejudiciului moral nu garantează că cealaltă parte își va onora obligațiile. „Procesele de judecată durează ani de zile, iar pe durata procesului nimeni nu-l împiedică pe defăimător să defăimeze în continuare. Și noi am avut cazul Rizea (n.r. – Cristian Rizea) care a desfășurat o campanie de denigrare împotriva noastră și a avut un public foarte mare. Și chiar dacă noi am obținut câștig de cauză în judecată, acest fapt nu a fost pe măsură să acopere prejudiciul care ne-a fost provocat”, afirmă Mariana Rață.

„NE TRIMIT CERERI DIN EXIL”

„În practica noastră am avut mai multe cazuri relevante de SLAPP, dara unul a fost iconic”, își amintește directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, cu privire la un episod din 2011, când doi procurori din Glodeni au acționat redacția în judecată și au cerut 1 milion de lei despăgubiri după publicarea unui articol în care erau vizați. Instituția media a obținut câștig abia la Curtea Supremă de Justiție și a sesizat inclusiv organizațiile străine și entitățile diplomatice despre caz. 

„A fost un SLAPP clasic: au cerut o sumă enormă de bani, fără să existe nicio eroare în articol, doar ca să ne țină înfricoșați. Recomandările de atunci ale comunității internaționale au fost următoarele: în dosarele privind demnitatea și onoarea intentate jurnaliștilor și redacțiilor – să nu se pună accentul pe reparația financiară, ci pe reparația greșelilor factuale/jurnalistice/de conținut; în cazul solicitării daunelor financiare de la redacții, să nu fie acceptate de la justițiabili sancțiuni financiare care ar putea duce la falimentarea redacțiilor. După acea recomandare, toate redacțiile au beneficiat de impact. Toate cererile împotriva redacției conțineau solicitări reparatorii de conținut și daune financiare de 1 leu. În anii 2012-2014 toate dosarele împotriva mass-media cereau repararea greșelilor și 1 leu. Apoi a venit Plahotniuc (n.r. Vladimir Plahotniuc) și mass-media a primit iar cereri cu sute de mii de dolari”, afirmă Alina Radu. 

Jurnalista recomandă să fie reevaluate termenele de examinare a unor asemenea cazuri, dar și să se ia o decizie cu privire la „penalii fugari care acționează mass-media în instanță”. „Veaceslav Platon are bani și avocați și ne trimite cereri din exil, lipsite de fond, doar să ne țină ocupați. Gheorghe Cavcaliuc ne târăște prin instanță de câțiva ani, alături de alte mass-media, dar nu vine să piardă timpul, îl pierdem doar noi”, enumeră Alina Radu. 

„O recomandare autorităților: dacă ar reacționa la timp și calitativ la investigațiile jurnalistice, eroii acestora nu ne-ar da în judecată, că ar fi ocupați cu justiția personală”, conchide ea, subliniind că e nevoie și de o pregătire specială a justițiabililor în materie de SLAPP. 

CE FAC AUTORITĂȚILE

După ce jurnalistul Iurie Sanduța a publicat postarea sa, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a dezvăluit că oficiul Ombudsmanului a inițiat elaborarea unui ghid de protecție pentru jurnaliștii supuși intimidărilor. Protecția ar veni din partea instituției pe care o reprezintă, „în limita mandatului legal”. Solicitat de Media Azi să ofere detalii, Panico a spus că instituția Ombudsmanului e „în procesul de lucru cu experții asupra acestui document”. „Vom desfășura, probabil în luna mai-iunie, o ședință cu mai mulți jurnaliști la acest subiect”, a spus el. Încă nu este clar cum acest ghid ar putea proteja jurnaliștii și în ce măsură va fi eficient. 

De cealaltă parte, aleșii poporului mai zăbovesc cu ajustarea legislației. „În procesul de negociere pentru aderare la UE vom putea să beneficiem de expertiza colegilor din societatea civilă inclusiv pe acest subiect (n.r. – al legislației anti-SLAPP)”, a declarat pentru Media Azi președinta Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a Parlamentului, Liliana Nicolaescu-Onofrei. 

„Știți că ne aflăm acum la etapa de screening a legislației naționale versus cea europeană. Mai multe organizații ale societății civile care sprijină statul lucrează cu colegii de la comisie, avem experți în domeniul mass-media. Vom avea această analiză de determinare a lapsusurilor și a diferențelor ce se găsesc în legislația noastră față de legislația UE. Cred că deja în a doua jumătate a anului vom putea trece la elaborarea unui proiect de îmbunătățire a Codului serviciilor media audiovizuale și, dacă trebuie, revizuirea și altor proiecte de legi. Nu vom trece la elaborarea legislației fără consultări cu toate părțile interesate. Trebuie să avem o bază legislativă cu care să purcedem la discuții”, precizează ea. 

Iar juristul Sergiu Bozianu, expert în domeniul protecției datelor cu caracter personal, insistă că Republica Moldova e obligată să ajusteze legislația cu privire la SLAPP cât mai curând. „Necesitatea transpunerii acestor garanții este și mai stringentă deoarece acest fenomen de utilizare abuzivă a dreptului la justiție ia amploare. Reclamanții (politicienii, oamenii de afacere, funcționarii corupți etc.) vizați de investigațiile jurnalistice înaintează cu ușurință cereri prin care solicită despăgubiri de 500.000 mii lei. Astfel, nici taxa de stat sau onorariile unor celor mai scumpi avocați nu-i oprește. E evidentă lipsa unui cadrul legal adecvat, care să fie în stare să protejeze aceste categorii de persoane”, spune Bozianu.

Juristul amintește că, deși de zece ani în Codul penal există un articol menit să tragă la răspundere persoanele care intimidează sau atacă mass-media pentru critică, acesta nu a fost niciodată aplicat. 

Precizăm că unul dintre aspectele esențiale în procesul de negociere pentru aderarea Republicii Moldova la UE sunt reformele și alinierea la legislație Uniunii Europene. Țara noastră va trebui să treacă prin modificări ce țin de statul de drept, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice. Conform metodologiei revăzute de aderare, niciun capitol nu va fi închis până când nu vor fi îndeplinite criteriile intermediare ce țin de statul de drept (Justiție și drepturi fundamentale și Justiție, libertate și securitate).