Într-un climat global tot mai instabil, Ziua Mondială a Libertății Presei din acest an aduce în prim-plan necesitatea construirii unui viitor în pace, reafirmând libertatea de exprimare ca element-cheie al democrației și al progresului social. În 2026, inițiativa se concentrează pe tema „Journalism Shapes Peace” (din engleză, „Jurnalismul modelează pacea”, n.r.).
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) notează că 3 mai reprezintă un prilej de a readuce în atenția guvernelor necesitatea de a respecta angajamentul față de libertatea presei și este, de asemenea, o zi de reflecție pentru profesioniștii din mass‑media asupra problemelor legate de libertatea mass-media și etica profesională.
„Accesul la informații fiabile și verificate nu este opțional. Este fundamental pentru construirea unor societăți pașnice, juste și rezistente. Totuși, astăzi, această fundație este sub presiune. Autocenzura jurnaliștilor a crescut cu 63%, deoarece aceștia evită din ce în ce mai mult să relateze despre corupție, drepturile omului și probleme de mediu. În același timp, impunitatea pentru crimele împotriva jurnaliștilor rămâne la 85%. Atunci când informațiile sunt manipulate, acestea alimentează diviziunea și slăbesc încrederea. Atunci când sunt libere și sincere, acestea consolidează responsabilitatea, dialogul și drepturile omului”, subliniază organizația.
Desfășurată sub egida UNESCO, Conferința Globală organizată la Lusaka, în Zambia, în perioada 4–5 mai, se înscrie în linia concluziilor celui mai recent raport dedicat tendințelor privind libertatea de exprimare. Documentul evidențiază rolul esențial al unei mass-media libere, independente și pluraliste în protejarea demnității umane, menținerea păcii și susținerea dezvoltării durabile.
În același timp, raportul atrage atenția asupra presiunilor tot mai mari exercitate asupra libertății de exprimare. La nivel global, indicele aferent a scăzut cu aproximativ 10% din 2012, pe fondul slăbirii guvernanței democratice, al intensificării ostilității față de jurnaliști și al proliferării accelerate a dezinformării generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Totodată, Înaltul Reprezentant în numele Uniunii Europene subliniază, într-o declarație de Ziua Mondială a Libertății Presei, că jurnaliștii trebuie protejați în orice moment și trebuie să își poată desfășura activitatea fără interferențe, teamă de violență sau intimidare, mai ales în zonele de conflict, unde relatează despre atrocități și posibile crime de război. Oficialul european atrage atenția că, la nivel global, uciderea, rănirea, amenințarea și reducerea la tăcere a jurnaliștilor au devenit o realitate „șocantă”, 2025 fiind cel mai mortal an înregistrat pentru această profesie.
„Uciderea jurnaliștilor și a profesioniștilor din mass-media – așa cum am văzut în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și în conflictele actuale din Orientul Mijlociu, recent în Gaza și în Liban, precum și în Africa – trebuie investigată pe deplin, iar cei responsabili trebuie trași la răspundere”, accentuează Înaltul Reprezentant.
Mai mult, reprezentantul UE condamnă intimidarea și represiunea împotriva jurnaliștilor exercitate de regimuri autoritare, inclusiv de regimul iranian, și subliniază că guvernele trebuie să asigure un cadru juridic solid pentru protejarea acestora, avertizând că reducerea rețelelor de corespondenți și proliferarea entităților care răspândesc știri false favorizează dezinformarea și expun tot mai mult cetățenii la propagandă.
Ziua Mondială a Libertății Presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în 1993, în urma Conferinței Generale a UNESCO din anul 1991. ONU a decis să marcheze această dată pentru a aduce în atenția publică importanța şi necesitatea respectării libertății de exprimare, conform articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, dar şi de pe urma adoptării, la 3 mai 1991, a Declarației Windhoek privind pluralismul şi independența mijloacelor de informare în masă. Textul a fost rezultatul întrunirii ziariștilor din Africa, în cadrul Seminarului pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste, organizat de UNESCO şi ONU la Windhoek, Namibia. Documentul a fost primul dintr-o serie de astfel de declarații în întreaga lume, care afirmau angajamentul comunității internaționale față de libertatea presei.