Republica Moldova are un mediu informațional insuficient de dinamic, arată studiul anual Vibrant Information Barometer al organizației IREX. Cercetarea urmărește modul în care informațiile sunt produse, răspândite, consumate și utilizate în 18 țări din Europa și Asia. Potrivit autorilor, deși există progrese la nivel legislativ sau în ceea ce privește calitatea informațiilor furnizate publicului, lacunele în implementare, dezinformarea și o alfabetizare media precară influențează în continuare semnificativ starea lucrurilor.
Vibrant Information Barometer, aflat la a patra ediție, „evaluează cât de dinamice sunt sistemele informaționale ale țărilor în epoca contemporană”, în baza a 20 de indicatori grupați pe patru principii: calitatea informațiilor; felul în care circulă informațiile; consumul de informații și angajamentul consumatorilor; felul în care informațiile influențează comportamentul publicului. Concluziile sunt formulate în baza datelor și punctajelor furnizate de experți din fiecare țară.
„Într-un sistem informațional dinamic, informațiile de calitate sunt disponibile pe scară largă, iar marea majoritatea lor sunt independente din punct de vedere editorial, se bazează pe fapte și nu sunt menite să dăuneze. Ar trebui să existe resurse suficiente pentru producerea de conținut divers și incluziv. Oamenii dețin dreptul, mijloacele și capacitatea de a accesa o gamă largă de informații; au capacitatea de a recunoaște și respinge dezinformarea și pot face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la tipurile de informații pe care le consumă. Cetățenii folosesc informații de calitate pentru a-și fundamenta acțiunile, pentru a-și îmbunătăți comunitățile și pentru a se implica în deciziile ce țin de politicile publice”, explică autorii.
Astfel, în urma acestui exercițiu, Republica Moldova a obținut un scor de 24 de puncte din 40 posibile, echivalentul unui mediu informațional dinamic într-o oarecare măsură. Mai exact, punctajul arată că în țara noastră „sunt disponibile informații de calitate, iar majoritatea acestora sunt independente din punct de vedere editorial, se bazează pe fapte și nu sunt menite să dăuneze. Majoritatea cetățenilor dețin drepturile, mijloacele necesare și capacitatea de a accesa o gamă largă de informații, deși unii nu le au. Majoritatea oamenilor recunosc și resping dezinformarea, în timp ce unii nu o fac”.
„Deși scorul pentru Principiul 1 (calitatea informațiilor) a crescut cu un punct, acesta a rămas relativ mic din cauza propagandei dezlănțuite, combinată cu sustenabilitatea financiară redusă a mass-mediei independente și reziliența limitată a populației față de informațiile care manipulează. Principiul 2 (circuitul informației) a înregistrat o creștere de două puncte față de studiul de anul trecut, datorită infrastructurii satisfăcătoare și a legislației bune care garantează libertatea de exprimare, însă punerea în aplicare necorespunzătoare a legii privind accesul la informație rămâne o lacună majoră”, se explică în document.
Alte aspecte problematice, în opinia evaluatorilor, includ lipsa unor mecanisme eficiente de prevenire a concentrării presei și independența generală redusă a surselor de informare. „Principiul 3 (consumul de informații) a înregistrat o scădere de patru puncte, în principal din cauza unei modificări a percepției experților cu privire la modul în care sunt definite mass-media comunitare, precum și a competențelor insuficiente în materie de educație mediatică în rândul populației generale, a dezbaterilor controversate pe platformele de socializare și a lipsei de conștientizare și de cunoștințe privind securitatea digitală. În pofida unei creșteri cu un punct a scorului pentru principiul 4 (influența asupra comportamentului), există în continuare o lipsă persistentă de știri și surse de informare nepărtinitoare, iar informațiile cu caracter tendențios influențează perspectivele publicului. Cu toate acestea, organizațiile societății civile continuă să valorifice informațiile de calitate pentru binele comunităților lor”, arată sursa.
Printre recomandările ce vizează Republica Moldova se numără denunțarea oricăror amenințări sau acte de agresiune împotriva presei, precum și comunicarea către public a răspunsurilor organelor de aplicare a legii la astfel de incidente, pentru a asigura responsabilitatea autorităților și a descuraja atacuri similare pe viitor.
La nivelul scorului general, unele țări vizate în cercetare – inclusiv Belarus, Kazahstan, Kosovo, Muntenegru, Turkmenistan și Uzbekistan – au înregistrat creșteri ale scorurilor lor. Altele, cum ar fi Albania, Armenia, Georgia, Moldova și Ucraina, au obținut aceleași scoruri la nivel de țară ca în studiul din anul 2023. În cele din urmă, state precum Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Kârgâzstan, Macedonia de Nord, Rusia, Serbia și Tadjikistan au înregistrat scăderi ale scorurilor lor la nivel de țară.