Într-un context în care piața media din Republica Moldova este fragmentată, iar publicațiile concurează pentru atenția publicului, apare o nouă inițiativă care își propune să schimbe modul în care conținutul jurnalistic este distribuit și consumat. Pe 14 mai a fost lansată Laziar, o platformă care își propune să conecteze cititorii și redacțiile într-un ecosistem dedicat jurnalismului de interes public, în care conținutul este distribuit mai eficient, audiențele pot crește, iar sursele de venit ale publicațiilor se pot diversifica. Despre cum va funcționa platforma, ce presupune concret acest model de afacere media, care este forma de finanțare, dar și ce câștigă cititorii și redacțiile dintr-un astfel de ecosistem, Media Azi a discutat cu Vasile Galușca, director executiv al Laziar.
Media Azi: În postarea în care ați anunțat despre inițiativa lansării platformei Laziar, ați scris că întreaga industrie a presei scade și că „nu putem obține toți câte un loc pe ecranul utilizatorului jucând după aceleași reguli”. La ce reguli v-ați referit mai exact? Ce anume din modul actual de distribuție și consum al informației considerați că nu mai funcționează?
Vasile Galușca: Studiile internaționale arată că timpul petrecut pe site-urile de știri scade, în general, în timp ce timpul petrecut pe rețelele sociale crește. Aici apare o contradicție: oamenii se informează de pe Internet, însă site-urile de știri nu mai reușesc, de fapt, să le ofere informația în modul în care ei o consumă astăzi.
Problema este că fluxul actual al site-urilor de știri este, în mare parte, cronologic și nu mai răspunde felului în care publicul consumă informația. Utilizatorii au interese foarte diverse: citesc în română, rusă sau engleză, vor să aibă pe aceeași platformă conținut de la mai mulți publisheri și, în același timp, sunt interesați de politică, investigații, interviuri, sport sau mediu. Zona lor de interes este mult mai largă decât poate acoperi o singură redacție. Aici am văzut diferența dintre ceea ce își dorește utilizatorul și ceea ce oferă, încă, multe site-uri de știri. Problema pe care vrem să o rezolvăm cu Laziar este tocmai această ruptură dintre conținutul produs și modul în care oamenii îl consumă astăzi.
De unde a pornit ideea Laziar?
Ideea a pornit în urmă cu trei ani, când eram director de dezvoltare strategică la Agora. Mă întrebam care sunt limitele noastre, ce putem face și ce putem obține în această industrie. Din observații, discuții cu parteneri și participări la conferințe internaționale, am ajuns la concluzia că problema nu este una care ține de o singură companie sau de o singură redacție. Noi am fi putut construi această platformă tehnică doar pentru Agora, dar ar fi fost doar o jumătate de soluție, pentru că o singură redacție nu poate acoperi toate nevoile de informare ale publicului. Atunci mi s-a părut clar că trebuie să construim o soluție pentru întreaga industrie, nu doar pentru noi.
Conceptul s-a conturat apoi în etape. Acum doi ani știam deja că vrem să facem Laziar, iar planul tehnic propriu-zis a fost realizat într-un an.
O SOLUȚIE DE DISTRIBUȚIE ȘI MONETIZARE MAI EFICIENTĂ DECÂT UN SITE CLASIC
Ce își dorește să schimbe Laziar pe piața media din Republica Moldova și ce probleme își propune să rezolve?
Laziar este gândit ca o rețea socială, dar una dedicată conținutului de actualitate și de interes public. Noi ne poziționăm ca o alternativă pentru Facebook și TikTok, însă fără postări personale sau fotografii de vacanță, ci cu conținut de actualitate și interes public relevant.
Problema pe care vrem să o rezolvăm este lipsa unui spațiu comun în care publicul să poată consuma conținut de la mai mulți publisheri, într-o formă familiară și ușor de parcurs. În același timp, vrem să oferim redacțiilor o soluție de distribuție și monetizare mai eficientă decât un site clasic, care, în multe cazuri, a devenit mai degrabă o povară decât un instrument util.
Cum urmează să arate experiența unui cititor pe Laziar?
Experiența de consum ar trebui să semene cu cea a unei rețele sociale, dar fără elementele personale. Utilizatorul va vedea conținut de actualitate de la mai multe publicații, organizat astfel încât să-i fie mai ușor să descopere ce îl interesează. Mai mult, vrem să oferim posibilitatea de a urmări branduri media specifice. Ideea este ca publicul să nu mai spună „am citit pe Facebook”, ci să știe exact de la cine a citit. Noi credem că oamenii trebuie să citească producătorii de conținut, nu platforma în sine.
Cum va funcționa colaborarea dintre Laziar și publicațiile partenere? Conținutul va fi distribuit automat pe platformă imediat după publicare?
Da, există contracte cu publicațiile partenere. Distribuția funcționează, de fapt, similar cu postarea unui conținut pe o rețea socială: redacția publică, iar conținutul ajunge și pe Laziar. În cazul Agora, de exemplu, schimbarea este mai radicală: noi am decis să închidem site-ul și să transformăm Agora într-un publisher exclusiv social media. Motivația este simplă: întreținerea unui site costă, cere echipă, mentenanță și resurse, iar pentru multe redacții acest instrument nu își mai atinge scopul principal, acela de a ajunge la audiență.
Ce loc vor avea pe platformă publicațiile locale și cele de nișă?
Laziar este, cel puțin la prima etapă, mai potrivit pentru redacțiile nișate și pentru cele regionale. Publicațiile locale au, de regulă, mai puține resurse tehnice și un public mai îngust, ceea ce face dificilă creșterea lor în sistemul clasic. Pe o platformă națională, un cititor dintr-o localitate poate ajunge mai ușor la știrile locale, dar și la conținut general care îl interesează. Asta crește frecvența de acces, retenția și, implicit, șansele ca publicul să ajungă mai des la conținutul acelei redacții.
Ce câștigă, în mod real, cititorul și ce câștigă publicațiile din acest model?
Cititorul câștigă comoditate și diversitate. Poate urmări, pe aceeași platformă, conținut mai multor producători și poate salva sau urmări ce îl interesează. În plus, pentru conținutul mai complex, cum sunt investigațiile sau materialele analitice, vrem să existe funcții precum „read later” (din engleză, citește mai târziu, n.r.), astfel încât utilizatorul să le poată păstra pentru mai târziu.
Publicațiile câștigă audiență mai mare, o monetizare mai bună a conținutului și costuri mai mici pentru administrarea propriului site, dacă aleg să renunțe la această infrastructură.
Din perspectiva redacțiilor, cum ajunge conținutul pe platformă și cât control păstrează asupra distribuției și brandului propriu?
Redacțiile își păstrează brandul și identitatea editorială. Nu vrem ca utilizatorul să vadă un amestec de conținut fără sursă clară. Dimpotrivă, logo-ul publisherului apare vizibil, sus, pe platformă. Brandul rămâne la redacție, iar publicul va ști foarte clar cine a produs materialul. Laziar este platforma de distribuție, nu sursa editorială. Noi vrem să fie transparent cine este autorul conținutului.
LAZIAR ȚINE CONT ȘI DE IMPACTUL SOCIAL AL CONȚINUTULUI
Pe ce model financiar va funcționa proiectul?
Modelul este unul de tip social enterprise (din engleză, întreprindere socială, n.r.). Pe termen lung, ne uităm și la granturi, dar până acum nu am găsit finanțări care să fie dedicate direct dezvoltării produsului. Cele mai multe granturi sunt construite pentru producerea de conținut, nu pentru dezvoltare tehnică. Noi nu producem conținut, ci infrastructură. De aceea, de multe ori, nu suntem eligibili pentru finanțările existente, deși proiectul nostru are clar o componentă de interes public.
Cum va funcționa sistemul de publicitate și împărțirea veniturilor între platformă și instituțiile media prezente acolo?
La etapa actuală, noi am gândit Laziar pe câteva verticale de conținut: redacțiile, organizațiile neguvernamentale care produc conținut analitic și afacerile. Cele din urmă vor avea o interfață separată, self-service (din engleză, platformă de administrare proprie, n.r.), unde își pot crea cont, își pot seta campanii și pot lansa publicitate sub formă de bannere. Platforma funcționează pe un sistem de licitație: prețul spațiului publicitar se stabilește în timp real, în funcție de cerere și de numărul de campanii active. Veniturile generate de publicitate sunt apoi cuantificate în funcție de performanța conținutului fiecărei redacții, adică numărul de bannere afișate.
Într-un ecosistem în care unele redacții produc investigații costisitoare, iar altele un flux continuu de conținut, cum vă veți asigura că modelul de monetizare este echitabil pentru toți?
Aici intervine diferența dintre simpla distribuție și un algoritm care ține cont și de impactul social al conținutului. Noi știm că o investigație are, în mod obiectiv, o durată de viață mai lungă și un potențial de interes mai mare decât o știre de sport, de exemplu. De aceea, conținutul cu impact social mai mare primește, în mod implicit, o distribuție mai largă pe platformă. Ideea este să-i dai o viață mai lungă și mai mult trafic, ceea ce îi oferă redacției șanse mai mari de monetizare.
CEL MAI MARE RISC ESTE GRADUL DE ACCEPTARE DIN PARTEA REDACȚIILOR
De ce ar accepta o redacție să trimită cititori pe Laziar, riscând să-și reducă traficul pe propriul site?
Pentru că, în logica actuală, concurența pentru trafic cu rețelele sociale este deja pierdută de multe redacții individuale. Dacă fiecare redacție încearcă singură să atragă publicul pe site-ul propriu, utilizatorul rămâne, de fapt, pe platformele mari. Noi nu vrem să concurăm între noi pentru trafic, ci să colaborăm. Laziar înseamnă sharing de trafic și, în spate, sharing de venituri. Dacă o zi performează mai bine o știre de la Ecopresa, în altă zi – una de la Zona de Securitate sau de la Cu Sens, important este ca platforma să genereze consum constant. În loc să concurăm pe trafic, ar trebui să colaborăm pe trafic.
Care este cel mai mare risc al acestui model și ce scenariu v-ar face să spuneți că platforma nu a funcționat?
Cel mai mare risc este gradul de acceptare din partea redacțiilor. Dacă ele vin deschis cu conținutul pe platformă, proiectul are șanse reale să funcționeze. Dacă însă fiecare redacție spune că site-ul propriu e suficient și nu vrea să colaboreze, atunci problema rămâne. În fond, noi încercăm să schimbăm exact o mentalitate: aceea că fiecare redacție trebuie să lupte singură pentru trafic, într-o piață în care, oricum, publicul petrece mai mult timp pe social media.
Dacă Laziar va funcționa așa cum v-ați propus, cum ar arăta piața media din Republica Moldova peste câțiva ani?
Dacă modelul va funcționa, următorul pas firesc ar fi extinderea, inclusiv internațională. Pe termen mai lung, schimbarea ar însemna o regândire a modului în care publicul consumă știri și a modului în care redacțiile își construiesc sustenabilitatea. Din perspectiva mea, dacă platforma reușește, redacțiile vor avea mai multă flexibilitate financiară și mai puțină dependență de granturi. Nu spun că această dependență va dispărea complet, dar ar trebui să existe și venituri generate direct din conținut, din publicitate și din abonamente. Asta ar face redacțiile mai sustenabile și mai stabile pe termen lung.