Tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani își iau tot mai mult știrile de pe rețelele sociale și tot mai puțin de pe site-urile publicațiilor, arată un raport publicat marți, 24 martie, de Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului. Analiza se bazează pe cercetări și seturi de date din ultimii 12 ani.
Potrivit documentului, în 2015, 36% dintre tinerii din această categorie de vârstă spuneau că principala lor sursă de știri sunt site-urile și aplicațiile publicațiilor, iar 21% indicau rețelele sociale. În 2025, raportul arată o inversare: 39% spun că principala sursă este social media, iar 24% site-urile și aplicațiile de știri. Totodată, ponderea televiziunii ca sursă principală de știri pentru tineri a scăzut de la 28% la 21%. Datele cercetării mai arată și o scădere a frecvenței consumului de știri. Potrivit raportului, consumul zilnic de știri a scăzut cu 15 puncte procentuale în rândul tinerilor de 18–24 de ani din 2017 încoace, în timp ce în rândul celor de 55 de ani și peste scăderea a fost de 5 puncte procentuale. În 2025, aproximativ două treimi dintre tineri, adică 64%, spun că urmăresc știrile zilnic, comparativ cu 87% dintre persoanele de 55 de ani și peste.
DE LA SITE-URILE DE ȘTIRI, LA PLATFORMELE SOCIALE
Autorii constată că tinerii sunt acum în mod clar orientați în primul rând spre rețelele sociale („social-first”), nu spre accesul direct online la site-urile publicațiilor („online-first”), atunci când accesează știrile. Dacă în 2015 principala „poartă de intrare” către informație erau site-urile și aplicațiile publicațiilor, astăzi locul acestora a fost preluat de rețelele sociale. În același timp, această categorie a adoptat puternic platformele audiovizuale și se bazează tot mai mult pe TikTok, Instagram și YouTube pentru știri, în timp ce Facebook, dominant în urmă cu un deceniu, a pierdut teren.
Totodată, pe rețelele sociale și platformele video, tinerii spun că acordă mai multă atenție creatorilor individuali de conținut de știri – 51%, decât brandurilor tradiționale de presă – 39%, spre deosebire de persoanele de 55 de ani și peste, care rămân mai orientate spre instituțiile media consacrate. De asemenea, cifrele arată că tinerii consumă mai multe podcasturi, însă podcasturile de știri, în mod specific, reprezintă pentru ei un factor de atracție mai slab.
O DEFINIȚIE MAI LARGĂ A ȘTIRILOR
„Astfel de date provoacă în mod firesc îngrijorare în industria știrilor, dar ar trebui să ținem cont de faptul că tinerii ar putea consuma informații despre actualitate într-un mod diferit, adoptând o definiție diferită a ceea ce înseamnă știre”, se arată în document.
Autorii spun că tinerii au o definiție mai largă pentru „news” (informații de actualitate în sens larg, inclusiv subiecte relevante personal, cultură online, lifestyle, divertisment, teme sociale), decât pentru „the news” (știrile în sens clasic, adică politică, economie, crime, instituții, actualitate „serioasă”).
În același timp, raportul notează că această mutare slăbește relația directă cu brandurile media, afectează formarea obiceiurilor de consum și diferențierea editorială, iar pentru publicații problema nu mai este doar cum să ajungă la publicul tânăr, ci cum să-l atragă în forme care să-l transforme într-un public stabil.
CE FEL DE ȘTIRI ÎI INTERESEAZĂ PE TINERI
La nivel tematic, analiza arată că tinerii sunt mai puțin interesați de știrile politice, care ocupă locul nouă în clasamentul intereselor lor, în timp ce la persoanele de peste 55 de ani politica este pe locul al treilea. În schimb, „fun news”, definite în raport drept știri satirice sau știri care „mă fac să râd”, sunt plasate de tineri pe o poziție mai ridicată decât la publicul mai în vârstă. În topul intereselor tinerilor mai apar știrile de divertisment, precum și cele despre celebrități.
Raportul evidențiază și diferențe între tineri și tinere. În 2024, tinerii bărbați de 18–24 de ani sunt relativ mai interesați de știință și tehnologie, sport și politică, în timp ce tinerele din aceeași categorie sunt relativ mai interesate de sănătate mintală, criminalitate și divertisment. În plus, 31% dintre tinerii de 18–24 de ani spun că persoanele din grupa lor de vârstă nu sunt suficient reflectate în presă, iar 35% spun că sunt prezentate incorect sau inechitabil. Raportul mai arată că 39% dintre tinere spun că oamenii de vârsta lor sunt reflectați corect de media, comparativ cu 47% dintre tineri.
EVITAREA ȘTIRILOR ȘI RELAȚIA CU INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ
Documentul mai arată că evitarea știrilor este prezentă și în rândul tinerilor: 42% dintre ei spun că „uneori” sau „adesea” evită știrile. Principalul motiv invocat este efectul negativ asupra stării de spirit. Totuși, tinerii au și alte explicații: 21% spun că știrile nu par relevante pentru viața lor, iar 15% spun că sunt greu de urmărit sau de înțeles.
Un alt aspect privește inteligența artificială. Potrivit raportului, 15% dintre tinerii folosesc săptămânal instrumente de inteligență artificială pentru a accesa știri, comparativ cu 3% dintre cei de 55 de ani și peste. Institutul Reuters notează și că tinerii sunt mai confortabili decât persoanele în vârstă cu utilizarea inteligenței artificiale în jurnalism și cu folosirea chatboturilor pentru a naviga sau simplifica știrile complexe.