Statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană obligă Republica Moldova să își ajusteze legislația națională la standardele europene, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale (AI). Într-un context în care sistemele AI sunt tot mai prezente în servicii publice, economie și viața cotidiană, Uniunea Europeană a adoptat în anul 2024 primul cadru legislativ dedicat acestui domeniu, punând accent pe dezvoltarea responsabilă a tehnologiei, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului și a statului de drept. Pentru Republica Moldova, provocarea nu constă doar în adoptarea unor legi compatibile cu standardele UE, ci și în construirea instituțiilor necesare și pregătirea sectorului public și privat pentru cerințele care urmează.
CE AVEM?
Republica Moldova nu dispune deocamdată de o lege care să reglementeze domeniul inteligenței artificiale. Totuși, în ultimii ani, au fost lansate mai multe inițiative care pregătesc terenul pentru un viitor cadru normativ:
- Cartea Albă privind AI și guvernanța datelor (octombrie 2024), publicată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, prezintă viziunea guvernului pentru o dezvoltare etică și durabilă a AI, aliniată la standardele UE;
- Convenția-cadru a Consiliului Europei privind AI, semnată de Republica Moldova în septembrie 2024, care garantează respectarea drepturilor omului și a statului de drept în utilizarea sistemelor AI;
- Conceptul Programului Național AI 2026–2030, aflat în elaborare, urmărește să stabilească măsurile necesare pentru transpunerea acquis-ului european în domeniul inteligenței artificiale și pentru alinierea cadrului național la cerințele Regulamentului UE privind AI;
- Moldova AI Hub (lansat în septembrie 2025), un parteneriat public-privat care reunește ministere, universități, organizații internaționale și companii IT, cu scopul de a dezvolta competențe și soluții AI cu guvernanță responsabilă;
- Sub-consiliul pentru Inteligență Artificială și Cercetare Aplicată (SCIA), constituit în aprilie 2026, este un organism interministerial care coordonează alinierea politicilor naționale și are ca prioritate desemnarea unei autorități naționale competente în domeniu;
- Moldova AI Readiness Report, realizat cu sprijinul UNESCO, oferă o evaluare a pregătirii țării și servește drept punct de referință pentru inițiativele naționale.
CE CERE UE?
Principalul instrument al UE este Regulamentul 2024/1689 privind inteligența artificială — primul cadru legislativ dedicat AI la scară europeană. Abordarea sa centrală este clasificarea sistemelor AI după nivelul de risc:
- Risc inacceptabil: sisteme complet interzise — manipularea comportamentală prin AI, scorul social, recunoașterea biometrică neautorizată;
- Risc ridicat: sisteme permise doar cu cerințe stricte — documentație tehnică, testări riguroase, supraveghere umană obligatorie. Exemple: AI în diagnostic medical, evaluarea candidaților, supravegherea selectivă;
- Risc redus sau neglijabil: obligații minime de transparență — utilizatorul trebuie informat că interacționează cu un sistem AI (de exemplu, chatboți).
Regulamentul impune, de asemenea:
- Evaluări de impact asupra drepturilor fundamentale pentru sistemele cu risc ridicat destinate sectorului public;
- Înregistrarea obligatorie a sistemelor cu risc ridicat într-o bază de date a UE dedicată;
- Amenzi semnificative pentru nerespectarea normelor (procent din cifra de afaceri sau sumă fixă);
- Crearea unui Oficiu pentru AI la nivelul Comisiei Europene și a unor autorități naționale de supraveghere în fiecare stat membru.
Regulamentul se aplică alături de GDPR (Regulamentul General privind Protecția Datelor) și de Directiva revizuită privind răspunderea pentru produse, care extinde răspunderea furnizorilor la software și sisteme AI.
CE SE SCHIMBĂ ÎN PRACTICĂ?
Potrivit specialiștilor, odată adoptate noile reguli, schimbările vor fi resimțite de către instituții, companii și cetățeni deopotrivă.
- Instituțiile publice vor trebui să realizeze evaluări de impact înainte de lansarea oricărui sistem AI cu risc ridicat și să desemneze o autoritate națională de supraveghere care să coordoneze cu structurile europene.
- Companiile și dezvoltatorii vor fi obligați să clasifice sistemele AI după risc, să păstreze documentația tehnică și să certifice conformitatea. Nerespectarea normelor va atrage amenzi similare celor din UE.
- Cetățenii vor fi informați când interacționează cu un sistem AI, vor putea cere explicații pentru deciziile automate cu impact major (ex. credit, angajare) și vor beneficia de protecție sporită împotriva utilizărilor abuzive ale AI.
CÂND INTRĂ ÎN VIGOARE?
Experții susțin că, pentru Republica Moldova, orizontul de aplicare intern este strâns legat de calendarul de aderare la UE. Procesul de negociere presupune alinierea legislației naționale la acquis-ul comunitar înainte de aderare. Astfel, autoritățile de la Chișinău vizează să finalizeze majoritatea pregătirilor legislative și instituționale în perioada 2025–2027, pentru ca la momentul aplicării integrale a Regulamentului în UE, sistemele AI de pe piața locală să corespundă noilor standarde. Odată ce va fi adoptat în Parlament (prin lege), cadrul național va stabili termene specifice: de exemplu, definirea autorității competente, adoptarea normelor de implementare și sancțiunile locale. Până atunci, măsurile luate (Carte Albă, politici publice și mecanisme de coordonare) creează baza necesară pentru o tranziție spre regimul UE.
***
Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022, a obținut statutul de țară candidată în luna iunie a aceluiași an, iar negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024. Procesul de aderare constă, în principal, în a dovedi că statul nostru poate să adopte și să implementeze legislația UE (acquis-ul UE), proces structurat pe 33 de capitole tematice din șase domenii precum justiția, piața internă, mediul sau politicile economice. Pentru fiecare capitol de negociere există etape clare, recomandări și termene orientative, iar progresul Moldovei este monitorizat constant de instituțiile europene.