În contextul războiului din vecinătatea noastră, dar și al celui din Orientul Mijlociu, crizele imigrației și ale refugiaților, atât pe intern cât și pe extern, nu dau semne să se epuizeze prea curând, fiind în continuare surse de subiecte jurnalistice. Potrivit Raportului Mondial privind Migrația din 2018, mass-media joacă un rol important în conturarea discursurilor politice ce afectează modul în care oamenii gândesc și acționează, modul în care factorii de decizie prioritizează agende, dar și modul în care migranții iau decizii.
Fiind un subiect cu impact major, complex și divers, criza refugiaților le solicită jurnaliștilor nu doar calități profesionale, ci și umane. Media Azi a compilat sugestii din mai multe surse relevante privind norme esențiale în abordarea subiectelor legate de refugiați.
Carta de la Roma, de exemplu, oferă o serie de recomandări în legătură cu felul în care presa ar trebui să reflecte temele privind solicitanții de azil, refugiații, victimele traficului și migranții. Documentul se concentrează prioritar pe înțelegerea și selectarea de către jurnaliști a terminologiei corecte, una conformă dreptului național și internațional. Între altele, Carta cere jurnaliștilor:
- Să evite răspândirea informațiilor inexacte, simplificate sau distorsionate în ceea ce privește solicitanții de azil, refugiații, victimele traficului și migranții;
- Să le asigure anonimitatea, cu mențiunea că cei care pot fi identificați – precum și rudele acestora – pot fi supuși represiunilor din partea autorităților din țara de origine, a entităților non-statale sau a organizațiilor criminale. Mai mult, persoanele care provin dintr-un context socio-cultural diferit, în care presa joacă un rol limitat, pot să nu fie conștiente și să nu poată anticipa toate consecințele deciziei lor de a apărea în presă;
- Să consulte specialiști și organizații cu expertiză specifică în domeniu, pentru a furniza publicului informații clare, cuprinzătoare și care analizează cauzele acestor fenomene.
Cu scopul creșterii calității relatărilor despre migranți și migrație, având la bază drepturile omului, Organizația Internațională pentru Migrație (IOM), la rândul său, vine cu alte sugestii:
- Pentru a nu confunda termenii, jurnaliștii pot consulta Glosarul IOM privind Migrația sau pot căuta oportunități de dezvoltare printr-o serie de cursuri online, menite să explice fenomenul migrației;
- IOM, de asemenea, recomandă respectarea demnității migranților, prin a evita utilizarea unui limbaj dezumanizant sau a unor metafore ce prezintă migrația ca pe o formă de dezastru natural, ca pe o inundație, migrații de animale sau insecte (cum ar fi asocierea cu roiurile);
- Presa trebuie să combată discursul de ură și să caute contact implicit cu migranții, întrucât este important să includem vocea migranților și să reflectăm aspectul uman al acestui fenomen;
- Jurnaliștilor li se recomandă să evite victimizarea și simplificarea poveștilor abordate. În cele mai multe cazuri, migranții sunt percepuți fie ca o problemă, fie ca victime. IOM sugerează promovarea aspectelor pozitive ale migrației, cum ar fi istoriile de succes ale artiștilor imigrați, remitențele trimise de diasporă sau contribuția migranților la dezvoltarea țării în care au venit.
- Este binevenit ca presa să plaseze povestea migrației într-un context global, întrucât interesele locale sau naționale pot predomina în detrimentul înțelegerii mai ample a migrației și a motivelor acesteia;
- Esențială este promovarea discursului public bazat pe dovezi, prin utilizarea unor informații și resurse precise. De la jurnaliști se cere transparență, să împărtășească cu publicul resurse pentru a explora mai profund subiectul abordat; să confrunte, verifice faptele și să analizeze declarațiile pentru a face autoritățile responsabile; să educe publicul și să contribuie la o înțelegere mai profundă a migrației.
Profesioniștii media și jurnaliștii au un rol important în modelarea percepțiilor, o spun instituțiile specializate în domeniul migrației. Urmărind aceste recomandări și contracarând atitudinile și comportamentele negative față de migranți, spațiul mediatic poate contribui semnificativ la conștientizarea riscurilor sau a situațiilor de încălcare a drepturilor omului cu care se confruntă migranții.
Consiliul Europei, în Reflectarea mediatică a crizei refugiaților: o abordare transeuropeană, subliniază rolul mass-mediei ca fiind unul crucial în oferirea unei platforme pentru a dezvălui, problematiza și prezenta publicului aceste provocări complexe. Documentul prezintă strategia Consiliului pentru susținerea domeniului mediatic la nivel european, în vederea reflectării corecte a temelor legate de refugiați. Printre tacticile benefice în abordarea acestor subiecte am evidențiat următoarele îndemnuri pentru mass-media:
– Să depășească simplele cadre geopolitice ale riscurilor și anxietăților în favoarea unui limbaj incluziv, pozitiv, unul al provocărilor și obiectivelor comune;
– Să studieze crizele din țările de origine ale refugiaților, pentru a înțelege cauzele plecării lor, precum și să încerce să afle despre drumul pe care ei l-au parcurs până în țara în care s-au refugiat;
- Să transforme refugiații în părtași la expunerea poveștii lor, nu doar obiecte ale relatării, la fel precum, deopotrivă, este recomandată implicarea jurnaliștilor refugiați în realizarea materialelor despre aceste subiecte.
***
Alte surse de informații utile la capitolul migrației, refugiaților și drepturilor acestora sunt sugerate de International Journalists Network (IJNet). Între aceste se numără:
– Relatări despre Migrație și Minorități: Abordări și Linii directoare, editată de Respect Words Project;
– Sfaturi pentru relatări despre migrație, publicate de Federația Europeană a Jurnaliștilor;
– Linii directoare pentru Media și Traficul de Persoane, elaborate de European Journalism Network;
– Acoperirea Mediatică a Migrației: Promovarea unei Abordări Echilibrate, creată de IOM;
– A scrie despre Imigranți și Imigrație: Sfaturi de la Experți, de la Dart Center for Journalism and Trauma.