Președintele României, Nicușor Dan, i-a interzis jurnalistului de investigație Ovidiu Vanghele să mai participe la conferințele sale de presă de la Palatul Cotroceni pe durata actualului mandat, invocând injurii pe care acesta i le-ar fi adresat anterior. Decizia, anunțată pe 10 noiembrie, a fost criticată de organizații de media, care invocă prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Actul normativ, adoptat în urmă cu 25 de ani, stabilește că acreditarea unui jurnalist nu poate fi retrasă pentru opiniile exprimate în presă.
Interdicția a fost anunțată marți, 10 noiembrie, în timpul unei conferințe de presă, după ce Ovidiu Vanghele, fondatorul Centrului de Investigații Media, i-a adresat președintelui o întrebare referitoare la activitatea procurorului general al României, Cristina Chiriac.
În locul unui răspuns la întrebarea adresată, Nicușor Dan i-a comunicat jurnalistului că dispusese anterior interzicerea accesului său la conferințele de presă.
INTERDICȚIA DE LA COTROCENI, CRITICATĂ DE COMUNITATEA JURNALISTICĂ
Alianța „A Patra Putere”, organizație care reprezintă drepturile profesioniștilor ce practică jurnalismul în interes public, a calificat decizia președintelui drept „inacceptabilă”.
Potrivit organizației, motivele invocate de Nicușor Dan nu au legătură cu relația instituțională care trebuie să existe între Administrația Prezidențială și reprezentanții presei.
„Întrebările jurnaliștilor nu pot fi interzise sau cenzurate în funcție de supărările personale ale unui șef de stat”, a transmis organizația.
Alianța a anunțat că va solicita Administrației Prezidențiale să comunice public temeiul legal în baza căruia jurnalistului i se interzice participarea la conferințele de presă și adresarea de întrebări șefului statului.
Și Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a criticat decizia președintelui Nicușor Dan. Într-o reacție publică, organizația califică măsura drept un „precedent periculos”, care ridică semne de întrebare privind respectarea libertății presei. „Libertatea presei într-o democție nu e o favoare, nu se acordă și nu se retrage printr-un ordin, fie el și al președintelui. Libertatea presei se respectă”, subliniază APADOR-CH.
Măsura a fost denunțată și de redacția publicației de investigații Snoop, care a atras atenția că accesul jurnaliștilor la informațiile de interes public nu poate fi condiționat de relațiile personale cu reprezentanții puterii. Redacția a avertizat asupra riscurilor pe care le-ar putea crea o asemenea măsură și i-a solicitat lui Nicușor Dan să revină asupra interdicției.
Reacții critice au venit și din partea mai multor jurnaliști. Aceștia au contestat decizia președintelui, invocând importanța accesului presei la instituțiile publice și riscul unor restricții similare în viitor.
IOANA AVĂDANI: „E INACCEPTABIL. ȘI PROFUND DEZAMĂGITOR”
Contactată de Media Azi, Ioana Avădani, președinta boardului Centrului pentru Jurnalism Independent din România, a criticat decizia președintelui Nicușor Dan, exprimându-și îngrijorarea față de implicațiile acesteia pentru libertatea presei.
„E inacceptabil. Și profund dezamăgitor, pentru că l-am considerat pe Nicușor Dan «unul din ai noștri», un om din societatea civilă, cu reflexe democratice solide”, a declarat ea pentru Media Azi.
Mai mult, într-o postare publicată pe Facebook, experta a argumentat că nu există nicio justificare legală pentru interzicerea accesului jurnalistului la conferințele de presă pe durata mandatului prezidențial.
CE SPUNE LEGEA
În România, accesul jurnaliștilor la informațiile de interes public este reglementat prin Legea nr. 544/2001, adoptată în urmă cu 25 de ani. Potrivit articolului 18, autoritățile publice sunt obligate să acorde acreditări jurnaliștilor fără discriminare. Refuzul sau retragerea acreditării sunt permise doar în cazul unor fapte care împiedică desfășurarea normală a activității instituției. Totodată, articolul 19 interzice instituțiilor publice să împiedice accesul reprezentanților mass-media la acțiunile publice organizate de acestea.
Protecția libertății presei este prevăzută și de Constituția României, care interzice, prin articolul 30, cenzura de orice fel, iar prin articolul 31 garantează dreptul cetățenilor la informațiile de interes public.
La nivel european, articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează libertatea de exprimare, inclusiv dreptul de a primi și de a comunica informații și idei fără ingerința autorităților publice. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a stabilit că această libertate protejează inclusiv opiniile care șochează sau ofensează, că politicienii trebuie să accepte limite mai largi ale criticii și că libertatea jurnalistică poate include un anumit grad de exagerare sau provocare.
UN EPISOD SIMILAR, ÎN URMĂ CU PESTE TREI DECENII
Un caz similar a fost înregistrat în România în 1993, în timpul mandatului președintelui Ion Iliescu. Potrivit unei documentări publicate de HotNews, Administrația Prezidențială de atunci a restricționat accesul jurnaliștilor de la ziarul Evenimentul Zilei la Palatul Cotroceni, pe fondul unor tensiuni dintre instituția prezidențială și publicație. Episodul a avut loc cu opt ani înainte de adoptarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, care stabilește în prezent condițiile în care poate fi refuzată sau retrasă acreditarea unui jurnalist.