România nu a făcut progrese în implementarea Regulamentului european privind libertatea mass-mediei (EMFA), constată a treia ediție a raportului de monitorizare a capturării mass-mediei, publicat de International Press Institute (IPI) și Media and Journalism Research Center (MJRC). Evaluarea, care acoperă evoluțiile până în septembrie 2026, semnalează persistența influenței politice asupra presei.
Raportul face parte dintr-un proiect anual care examinează mecanismele prin care interesele politice și economice pot subordona presa. Mai exact, potrivit autorilor, în cazul României, consultările inițiate de Ministerul Culturii în 2025 nu au fost urmate de propuneri legislative pentru aplicarea EMFA. Problemele persistă în patru domenii: independența presei publice, autonomia autorității de reglementare, utilizarea fondurilor publice și transparența proprietății media.
Mai mult, autorii concluzionează că numirea conducerilor televiziunii și radioului public din România rămâne dependentă de negocierile politice. Finanțarea este stabilită anual din bugetul de stat, iar majorările pentru 2026 sunt inferioare ratei de inflație prognozate. Raportul mai constată că banii din subvențiile publice acordate partidelor continuă să finanțeze reflectarea editorială favorabilă. PSD și PNL nu își publică contractele cu presa, iar autoritățile locale sprijină preferențial instituții media loiale. Consiliul Național al Audiovizualului de la București a devenit mai activ, însă rămâne expus presiunilor politice și are personal insuficient. Totodată, lipsesc măsurile necesare pentru transparența proprietății media, precum și pentru evaluarea impactului concentrării pieței asupra pluralismului.
La nivel european, din situația a opt țări analizate (Bulgaria, Finlanda, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Spania), cercetarea arată că Finlanda înregistrează cele mai bune rezultate în ceea ce privește protejarea independenței presei, fiind singura țară analizată în care independența autorităților de reglementare este asigurată atât prin lege, cât și în practică. Totodată, Finlanda este singura dintre cele opt state care, la sfârșitul anului 2025, își aliniase integral cadrul normativ la cerințele Regulamentului european privind libertatea mass-mediei. La polul opus se situează Ungaria, unde influența politică asupra mass-mediei publice și concentrarea controlului asupra sectorului media reprezintă probleme majore. Raportul evidențiază că, în majoritatea statelor analizate, persistă vulnerabilități legate de ingerințele politice, distribuirea publicității de stat și transparența proprietății media.
Legea europeană privind libertatea mass-media a intrat în vigoare începând cu 8 august 2025. Regulamentul introduce garanții pentru independența editorială, protecția surselor jurnalistice, finanțarea adecvată și previzibilă a presei publice, transparența proprietății și alocarea transparentă a publicității de stat în toate țările UE. De asemenea, prevede evaluarea impactului concentrărilor media asupra pluralismului.
În Republica Moldova, proiectul noii legi privind mass media, adoptat la 24 august 2026, transpune parțial prevederile EMFA. Aceasta urmează să intre în vigoare în martie 2027. Noua lege prevede garanții pentru independența editorială și siguranța jurnaliștilor, precum și obligații de transparență privind proprietatea și finanțarea. Datele declarate de furnizori vor fi incluse într-un registru public ținut de Ministerul Culturii. Înscrierea informațiilor nu condiționează desfășurarea activității, însă furnizorii vor avea obligația de a transmite și de a actualiza datele prevăzute de lege.