Rețelele sociale rămân a fi principala sursă de informare pentru adulții din Republica Moldova, în timp ce televiziunea continuă să aibă un rol important în consumul de știri, dar este detronată de platformele online. Datele se regăsesc în studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media în Republica Moldova”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) miercuri, 23 septembrie. Cercetarea arată, totodată, că oamenii folosesc mai multe surse pentru a se informa, însă verificarea informațiilor și a proprietarilor instituțiilor media rămâne o practică limitată.
Potrivit raportului, pe lângă rețelele sociale (69,3%) și televiziune (46,4%), oamenii se informează de la familie, prieteni și colegi (24,7%), portaluri de știri (20,4%), aplicații de mesagerie (19,6%) și radio (17,7%). Influencerii și bloggerii sunt indicați de 10,6% dintre respondenți, iar presa tipărită – de 10,1%.
Datele ilustrează, în opinia cercetătorilor, existența unui „ecosistem hibrid”, în care sursele tradiționale sunt utilizate în paralel cu cele online.
Cercetarea arată că nivelul de studii este asociat cu modul în care oamenii se informează. 75,5% dintre persoanele cu studii superioare indică rețelele sociale drept sursă de informare, față de aproximativ 66% dintre persoanele cu studii gimnaziale sau mai puține.
Diferența este mai pronunțată în cazul portalurilor de știri. Acestea sunt menționate de 33,2% dintre persoanele cu studii superioare, comparativ cu 8,2% dintre cele cu studii gimnaziale sau mai puține.
În schimb, televiziunea are o pondere relativ constantă la toate nivelurile de studii, fiind indicată de aproximativ 45–48% dintre respondenți. Raportul precizează că aceste diferențe sunt descriptive și nu permit stabilirea unei relații cauzale.
De asemenea, studiul indică că majoritatea respondenților nu se limitează la o singură sursă atunci când caută informații despre un subiect. 76% spun că folosesc două sau mai multe surse.
CONFIRMAREA DIN ALTE SURSE, PRINCIPALUL CRITERIU DE ÎNCREDERE
Conform analizei, atunci când decid dacă pot avea încredere într-o sursă, 33,6% dintre respondenți spun că verifică dacă informația este confirmată de alte surse, iar 26,1% se bazează pe reputația jurnaliștilor.
În același timp, proprietarii surselor media sunt verificați mai rar. 42,1% dintre respondenți spun că nu se gândesc la cine se află în spatele unei surse, 17,6% verifică uneori, iar 13,9% – rar.
Studiul mai arată că, pe măsură ce consumul de știri se mută de la televiziune spre internet și rețele sociale, informațiile sunt întâlnite tot mai des incidental, prin algoritmii platformelor sau prin distribuirea lor de către cunoscuți. Cercetătorii notează că acest lucru poate face mai dificilă identificarea și verificarea sursei.
În ceea ce privește formatul, 65,3% dintre respondenți accesează știrile în format video.
Studiul a fost realizat pe baza unui sondaj la care au participat 1.008 adulți din Republica Moldova, cu excepția regiunii transnistrene. Interviurile au fost desfășurate față în față, în perioada 27 mai–20 iunie 2026, iar cercetarea a inclus și șase discuții de grup, precum și interviuri cu specialiști. Cercetătorii au testat, de asemenea, modul în care participanții identifică informațiile false, folosind un articol în care au fost introduse intenționat elemente false.
