Nadine Gogu
directoare executivă CJI Moldova
Din 2005 încoace, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), sub umbrela Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), s-a implicat activ în monitorizarea campaniei electorale, stând cu ochii pe mass-media și încurajându-le să-și facă onest treaba, să reflecte corect și echidistant campania, oferind acces egal tuturor concurenților electorali. De-a lungul acestor ani am avut parte de diverse experiențe – și bune, și mai puțin bune. Pe măsură ce avansam în campanii și monitorizări, judecând după reacțiile ce urmau, înțelegeam că rapoartele noastre contează și pot face diferența, chiar dacă în unele cazuri acestea erau ignorate de o parte din media vizate, dar și de reglementatorul în audiovizual. Am avut situații când primele rapoarte din campanie erau contestate de redacțiile ce se regăseau în lista presei partizane, ca ulterior, după ce își îmbunătățeau comportamentul (am vrea să credem că și datorită rapoartelor noastre), aceleași redacții să facă trimitere la ele ca la o sursă ce le certifica calitatea. Unii managerii de presă ne rugau insistent să includem și instituțiile lor în listele de media monitorizate, iar după publicarea rapoartelor, directori de televiziune ne abordau direct ca să le explicăm cu lux de amănunte unde anume au greșit reporterii, pentru a putea elimina carențele. Se întâmplau toate acestea din dorința redacțiilor de a înțelege cum se văd lucrurile din afară, cum funcționează metodologia de monitorizare și cum pot face mai bine ceea ce făceau.
În ultimul timp avem însă mai puține solicitări de acest fel, deși rapoartele noastre constată în continuare lucruri ce merită a fi luate în calcul. Nu vom stărui în continuare pe motivele per se ce ar putea explica lipsa de reacție a colegilor din breaslă și nici nu vom insista asupra evaluării critice a comportamentului fiecărui post TV monitorizat în ultima campanie electorală. Or, cifre și detalii sunt incluse în rapoartele noastre, la care are acces oricine e interesat de ele. Materialul de față e mai mult o pledoarie pentru obiectivitate, corectitudine și respectarea prevederilor deontologice și legale în procesul de reflectare a alegerilor.
CE, DE CE ȘI CUM?
În ultimii 18 ani, echipa CJI a monitorizat presa utilizând diverse metodologii, dar indiferent de tipul acesteia (cantitativă sau calitativă) am urmărit întotdeauna să încurajăm colegii din breaslă să respecte rigorile și standardele jurnalistice punctate atât în Codul deontologic al jurnalistului, cât și în legislația care reglementează domeniul, inclusiv în alegeri. Și în această campanie, ca și în precedentele, am monitorizat toate materialele cu tangență electorală directă sau indirectă, materialele în care au apărut reprezentanții partidelor sau ai concurenților electorali, chiar dacă subiectele nu au avut legătură directă cu alegerile. În plus, am monitorizat știrile în care a fost vorba despre activitatea Guvernului, a Parlamentului și cea a Președinției, acești protagoniști având un rol important în spațiul public, mai ales dacă ținem cont că toate trei instituții ale puterii sunt la moment reprezentate de un singur partid.
Din 1 octombrie 2023 până în ajunul primului tur de scrutin am numărat materialele cu caracter electoral direct și indirect, protagoniștii, dar și sursele știrilor, evaluând conținutul din perspectiva contextului, pentru a determina dacă sunt favorabile sau defavorabile unui sau altui actor politic. Am evaluat tonalitatea reflectării din perspectiva prezenței opiniei explicite a mass-media față de protagoniști și a așa-numitului cadraj sau framing al evenimentelor sau subiectelor, care îi poate favoriza sau defavoriza pe protagoniști. În plus, am trecut conținutul prin filtrul prevederilor Codului deontologic al jurnalistului, dar și al prevederilor legale ce reglementează domeniul.
La analiza materialelor ne-am condus de câteva criterii de reflectare obiectivă:
- Asigurarea imparțialității și obiectivității și neadmiterea partizanatului politic;
- Asigurarea pluralismului de opinie și a echilibrului surselor;
- Utilizarea limbajului și imaginilor video conforme rigorilor jurnalistice.
ANGAJAREA ÎN REFLECTAREA ALEGERILOR
Tendințele generale înregistrate în alegerile locale generale din 2023 s-au pliat pe rezultatele din cele 14 campanii anterioare, pe care le-am monitorizat din 2005 încoace, urmând același tipar: o parte din media își asumă rolul de susținători ai autorităților și, implicit, ai partidelor de guvernământ, a căror agendă o promovează direct și indirect, în timp ce alt grup susține și promovează partidele de opoziție și, în același timp, se poziționează în opoziție cu guvernarea centrală și locală (în funcție de tipul de alegeri). Iar al treilea grup de media, relativ mic, încearcă să rămână obiective și echidistante și să-și păstreze intacte politicile editoriale, indiferent de succesiunea partidelor de la guvernare.
Conform Regulamentului CEC privind reflectarea alegerilor de către instituţiile media, furnizorii de servicii audiovizuale care intenționează să reflecte campania electorală urmează să depună la Consiliul Audiovizualului (CA) o declarație în care să-și prezinte politica editorială de reflectare a alegerilor, fiind obligați să includă în grile cel puțin trei tipuri de programe: de știri și actualități, de dezbateri electorale și de publicitate. E la discreția radiodifuzorilor să aleagă intervalul orar, periodicitatea și volumul programelor electorale și acest drept nu poate fi contestat. Or, după cum spune și Codul Electoral, în reflectarea campaniei nu se admit niciun fel de ingerințe în politica editorială. Totodată, același articol spune că mass-media trebuie să ofere concurenților electorali timpi de antenă în condiții egale și nediscriminatorii, fără a adopta tratamente privilegiate față de unii în virtutea statutului social și/sau a funcțiilor pe care le dețin candidații acestora. Și, odată ce se angajează să reflecte campania, posturile TV și radio sunt obligate să respecte toate rigorile ce derivă din documentele normative. Respectiv, atunci când radiodifuzorul decide să-i includă pe unii concurenți electorali în buletinele din orele de maximă audiență, iar pe alții – în afara acestor ore, radiodifuzorul se abate de la prevederile legale (cu rea-credință sau din neștiință).
După cum relevă rapoartele de monitorizare, astfel de cazuri au fost singulare în campania curentă. Ceilalți radiodifuzori, se pare, au învățat lecția din istoria nu prea îndepărtată când unele canale au fost dur criticate pentru că puneau pe post dezbateri electorale la ore foarte matinale, când mulți alegători abia își beau cafeaua, și nu au replicat comportamentele acestora.
IMPARȚIALITATE ȘI OBIECTIVITATE vs PARTIZANAT POLITIC
La analiza acestor indicatori am pornit de la premisa că, potrivit prevederilor deontologice, știrile trebuie să fie imparțiale și obiective și să nu favorizeze anumite partide/grupuri/persoane în detrimentul altora. Obiectivitatea jurnalistică presupune o distincție clară între opiniI și fapte, atât prin alegerea unghiului de abordare, cât Și prin detaliile furnizate. Materialele de opinie și cele faptice trebuie delimitate astfel încât oricine să poată face ușor distincția corespunzătoare între ele. Or, prezența opiniilor personale în cadrul reportajelor și știrilor reprezintă un prim criteriu de prezentare a realității prin prisma jurnalistului. La fel cum filtrarea știrilor și analiza minimă a contextului vorbesc despre apărarea intereselor anumitor actori, dar nu ale publicului larg.
Principiile reflectării corecte și echidistante a subiectelor de interes public, inclusiv în alegeri, sunt detaliate și în Codul Serviciilor Media Audiovizuale (CSMA), dar și în Codul Electoral. Sumarizând, jurnaliștii sunt nu doar în drept, ci și obligați să ofere acces egal în știri tuturor candidaților electorali, pe care trebuie să-i trateze egal, fără discriminare.
Așa ar trebui să se întâmple, dar care e realitatea de fapt? Datele din actuala campanie electorală sunt mai mult decât grăitoare (vezi detalii aici), replicându-le, într-o anumită măsură, pe cele din campaniile precedente.
Per general, toți cei 10 radiodifuzori monitorizați în campania pentru alegeri locale generale din acest an au comis anumite abateri de la prevederile legale și deontologice, între care deplasarea accentelor prin selecția detaliilor incluse în știri, nesepararea faptelor de opinii, publicarea informațiilor neverificate, tendențiozitate și părtinire în raport cu concurenții electorali. Au fost mai multe cazuri în care știrile electorale se concentraupe prezentarea unor imagini și descrierea unor momente mai hilare ca, de exemplu, bâlbâieli ale unor concurenți electorali sau drapele date la pământ de rafale de vânt și concurenți speriați de căderea acestora. Teoretic, putem admite că deplasarea accentelor sau evidențierea elementelor neesențiale de la conferințele de presă în detrimentul informațiilor de esență s-a făcut pentru că reporterii și editorii nu au realizat că o astfel de reflectare indică asupra tendențiozității și părtinirii în raport cu anumiți concurenți electorali. Dar dacă o astfel de abordare are caracter repetitiv, fiind perpetuată din campanie în campanie, atunci, evident, e vorba de o problemă sistemică. Chiar și în cazul în care radiodifuzorul manifestă același comportament în raport cu toți concurenții, oricum aceasta denotă atitudinea persiflatoare față de concurenți și, din nou, poate servi drept indiciu de tratament discriminator la adresa acestora.
În campania actuală am avut parte de destul de multe materiale în care faptele au fost amestecate cu opiniile, lucru ce vine în contradicție cu art. 13, alin. 1 al CSMA, care prevede că furnizorii de servicii media trebuie să asigure distincția clară între fapte și opinie. Și Codul deontologic al jurnalistului e foarte explicit în acest sens, punctând că opiniile nu-și au locul în știri, lucru pe care, aș vrea să cred, mulți colegi din breaslă îl cunosc. Dar de la a cunoaște și până la a aplica în practică se pare că e o cale destul de lungă. Altfel nu ne putem explica de ce foarte multe burtiere au titrat afirmații/acuzații care nu erau atribuite surselor sau de ce leadurile prezentau opinii, fără să fim informați ale cui sunt – ale protagoniștilor sau ale reporterilor/redactorilor? Sau de ce reporterii recurgeau la diverse adjective pentru a caracteriza un protagonist? Din care perspectivă nu am încerca să tratăm subiectul și să găsim justificare, oricum amestec al faptelor cu opiniile e.
De asemenea, în procesul de documentare a știrilor, mai multe canale au recurs, nu o singură dată, la rețelele sociale, de unde au selectat surse și/sau imagini fără a face eforturi suplimentare de verificare a faptelor. Iar asta e, iarăși, o abatere și de la Codul deontologic, care ne îndeamnă să verificăm minuțios sursele și să ne asigurăm de autenticitatea lor, dar și de la CSMA (art.13), care spune că media trebuie să informeze cu privire la un fapt sau un eveniment corect, iar informația să fie verificată și prezentată în mod imparțial și cu bună-credință. E bine să cunoaștem că preluarea informațiilor din diferite surse online, fără a le verifica, comportă anumite riscuri, pentru că nu avem cum ști dacă oamenii din spatele pozelor sau al profilelor sunt reali sau falși.
PARTIZANAT POLITIC
Din perspectiva oferirii accesului în știri concurenților și tratării corecte, nondiscriminatoare a acestora, remarcăm că în campania curentă niciun post nu a reușit să reflecte, într-o perioadă specifică de timp, activitatea tuturor concurenților lansați în cursa pentru postul de primar al Capitalei. E lesne de înțeles în condițiile în care numărul acestora a fost destul de mare. Totuși, efortul unor redacții de a trata egal concurenții a fost mai evident: acestea nu s-au limitat la reflectarea conferințelor de presă ale concurenților, ci au accesat spoturile electorale sau prezentările video ale lor, astfel reușind să acopere un număr relativ mare de concurenți. Alții au mers pe cale mai ușoară, reflectând doar evenimentele organizate în ziua respectă, de aici și favorizarea unor concurenți, mai activi, prin frecvența mai mare a aparițiilor. E de apreciat că unele redacții au reușit să rezolve această problemă, asigurând un echilibru al aparițiilor prin contabilizarea judicioasă a numărului de evenimente reflectate. Au fost înregistrate și cazuri când canalele monitorizate au ignorat deliberat evenimentele de campanie, organizate de anumiți concurenți, ceea ce poate induce ideea de manipulare prin omisiune și discriminare prin blocarea accesului în știri.
Dar trebuie să-i dăm Cezarului ce-i a Cezarului. Spre deosebire de anii precedenți, în campania actuală am avut mai puține posturi TV vădit partizane, care să fi favorizat sau defavorizat masiv concurenții electorali. Știrile electorale au fost de cele mai multe ori corecte, echidistante și non-pluraliste, iar favorizarea sau defavorizarea s-a produs prin frecvența mare sau mică a aparițiilor candidaților și prin contextul pozitiv sau negativ în care apăreau aceștia. Or, în monitorizările din alegeri, 1 plus 1 nu întotdeauna este egal cu 2. Cifrele/datele statistice nu sunt relevante dacă sunt analizate în afara contextului. Atunci când un concurent electoral apare zilnic în câte două știri, în prima vorbind despre platforma sa electorală, iar în a doua răspunzând acuzațiilor lansate la adresa sa de diverși actori, nu putem spune că respectivul a beneficiat de cel mai mare spațiu, fiind favorizat de frecvența aparițiilor și spațiul alocat intervențiilor.
Un alt aspect important ține de prezența masivă în știri a autorităților centrale sau locale, care deseori sunt analizate din perspectiva caracterului electoral indirect. Anticipăm un șir de argumente care să justifice prezența constantă a acestora pe ecrane, în plină campanie electorală, prin interes public. Argumente de genul acesta am avut și pe timpul guvernării comuniste, și pe timpul guvernărilor care s-au succedat în ultimii zece ani, acestea fiind formulate mai mult de radiodifuzorii publici și cei afiliați guvernării centrale sau locale. Contraargumentăm și acum la fel cum am contraargumentat atunci: multitudinea de știri cu conotație pozitivă despre activități ale actorilor guvernamentali/municipali, care vin să susțină direct sau indirect platformele electorale ale unor partide, urmează a fi filtrate cu mult discernământ, informând succint despre evenimentele cu implicarea lor, filtrând sloganele electorale și/sau informațiile referitoare la susținerea de care se bucură APC-urile sau APL-urile, de exemplu, din partea multor actori locali sau internaționali. Fără a pune accente pe promisiuni de majorări de salarii, construcții de drumuri, lansare de programe de susținere a businessului etc., etc. sau fără a produce zilnic materiale care să ilustreze multitudinea de probleme nerezolvate din cauza incompetenței diriguitorilor centrali sau municipali.
Știri de genul asta pot și ar trebui să se regăsească constant pe agenda mass-media în afara perioadelor electorale, iar în campanii presa ar trebui să se poziționeze pe centru, asigurând așa-numitul mijloc de aur, și lăsând concurenții să iasă în față și să vorbească despre eventuale probleme și soluții pentru acestea. În caz contrar, vor apărea suspiciuni rezonabile de reflectare tendențioasă și partizană a mass-media, ceea ce vine în contradicție cu prevederilor legale.
ASIGURAREA PLURALISMULUI DE OPINIE ȘI A ECHILIBRULUI SURSELOR
Pentru a fi corecte şi echilibrate, materialele de presă trebuie să prezinte o multitudine de păreri diverse, care ar ajuta auditoriul să-şi creeze propria opinie asupra celor întâmplate. Jurnaliștii trebuie să asigure pluralitatea de opinii chiar dacă nu sunt de acord cu acestea, să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect, în special când e vorba de subiecte de conflict, tratând în mod egal oponenții. Or, în cazurile în care anumitor puncte de vedere li se oferă mai multă atenție decât altora, acestea devin proeminente şi, implicit, pot afecta percepția publicului cu privire la ce se întâmplă în societate. Așa stipulează Codul deontologic al jurnalistului, semnat de o mare parte din presa noastră, care mai prevede că jurnalistul respectă principiul potrivit căruia orice persoană supusă criticii negative are dreptul la replică. Iar dacă posibilitatea asigurării dreptului la replică lipsește sau dacă persoana vizată renunță la replică, jurnalistul trebuie să anunțe despre aceasta (prevederile 2.33 și 2.35 ale Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova).
Prevederi similare se regăsesc și în CSMA (art. 13, alin. 4, 6, 7), care statuează că știrile trebuie să fie bine documentate, să citeze surse sigure, să reflecte echilibrat opiniile, asigurând imparțialitatea, echilibrul şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziție, evitând orice forme de discriminare. Și Codul electoral (Art. 89, alin 2), instituie obligația instituțiilor mass-media de a respecta principiile de echitate, echilibru și imparțialitate în reflectarea alegerilor.
Multitudinea de prevederi de acest fel, însă, nu a făcut presa mai pluralistă politic, diversitatea de opinii lipsind din majoritatea materialelor cu tentă electorală difuzate în campania din acest an. Prin filtrele noastre au trecut zeci de știri care, aparent, erau bazate pe multiple surse, dar care, de fapt, exprimau același punct de vedere. Mai multe canale au difuzat sondaje de tip Vox Populi, care citau diverși actori, dar de cele mai multe ori opiniile exprimate fie susțineau, fie erau în opoziție cu subiectele puse în discuție. Totuși, am aut și cazuri de succes, un post de televiziune reușind să realizeze sondaje ca la carte – cu opinii de pe ambele părți, echilibrate ca spațiu și gender.
Cu referire la echilibrul știrilor de conflict, în acest an lucrurile au stat mult mai bine, în marea majoritatea a cazurilor posturile monitorizate reușind fie să prezinte viziunile tuturor părților din conflict, fie să menționeze că cei vizați nu au răspuns la telefon sau au refuzat să comenteze. Nu excludem că asta se datorează și rolului Consiliului Audiovizualului, care, în ultimii ani, veghează strict asupra acestor aspecte, reacționând cu promptitudine ori de câte ori observă abateri de la prevederile legii.
ASIGURAREA EGALITĂȚII DE GEN
În campania actuală am evaluat și modul în care posturile monitorizate au asigurat egalitatea de gen, în virtutea CSMA (art. 18), potrivit căruia, la difuzarea programelor audiovizuale furnizorii de servicii media promovează și respectă principiul egalității între femei și bărbați. Prin măsurarea acestui indicator, am dorit să încurajăm instituțiile media să recurgă mai des la surse de sex feminin în știri. Totuși, datele din această campanie nu au fost încurajatoare, repetând tendințele din anii precedenți. E de acceptat argumentul că majoritatea candidaților/concurenților au fost bărbați, de aici și predominanța lor în lista surselor, dar, în același timp, observăm că la câteva posturi acest indicator a fost relativ echilibrat, femeile regăsindu-se în rândul participanților la sondajele de tip Vox Populi, dar și în rândul celor cu expertiză în anumite domenii. Deci se poate, important e să și vrem!
De menționat că în știrile văzute de noi nu a fost utilizat limbajul sexist sau scene de violență și comportament degradant față de femei și bărbați în serviciile media audiovizuale.
LIMBAJUL ȘI IMAGINILE VIDEO UTILIZATE
Jurnalismul responsabil presupune nu doar prezentarea veridică a faptelor, ci și utilizarea unui limbaj corect și decent în știri. Exagerările și limbajul licențios utilizat în mod deliberat, cum ar fi limbajul peiorativ sau etichetele atribuite anumitor persoane sau organizații, precum și imaginile manipulate astfel încât anumite părți să apară în lumină negativă ridică grave semne de întrebare cu privire la respectarea standardelor etice și profesionale. Comportamentul deontologic al jurnaliștilor este pus la îndoială de cele mai multe ori atunci când imaginile prezintă aspecte ce nu corespund realității, când acestea sunt trucate, dar şi atunci când anumite știri sunt ilustrate cu imagini ce nu au legătură cu textul, cu partea informațională.
Și CSMA (art. 13, alin. 5) stipulează clar că între subiectul abordat şi imaginile ce însoțesc comentariul trebuie să existe o conexiune reală, iar titlurile și textele afișate pe ecran trebuie să reflecte cât mai fidel esența faptelor și datelor prezentate.
Rezultatele înregistrate pe parcursul campaniei electorale pentru alegerile locale generale din 2023 relevă că lucrurile au stat mai bine pe acest segment în comparație cu anii precedenți. Cu excepția unor mici erori tehnice, mass-media au avut un comportament decent, fără a recurge la tertipuri de montaj pentru a prezenta anumiți concurenți în lumină negativă.
Din perspectiva limbajului utilizat, la majoritatea canalelor am remarcat utilizarea la greu a etichetei grupul criminal Șor sau fugarul Șor. De multe ori acestea erau incluse ca parte a citatelor, dar, în același timp, sintagmele erau folosite și de reporteri ca formulă de prezentare a protagonistului respectiv. La eventuale reacții care ar pune sub semnul întrebării judiciozitatea noastră cu referire la caracterul abaterii, vom răspunde că e foarte important ca statutul protagonistului respectiv să fie prezentat în știri, însă nu în forme de etichete, chiar dacă așa e mult mai simplu pentru reporteri. Ar trebui să anticipăm că știrile de acest gen pot fi vizionate și de persoane care ar putea să nu fie familiare cu actualitatea din Republica Moldova și să nu cunoască toate dedesubturile acestui caz, respectiv întrebarea deloc retorică care apare e ce vor înțelege ele prin sintagma fugarul Șor? De cine fuge, unde fuge etc.? Lucrurile ar arăta cu totul altfel dacă știrile ar conține informații de context în care să se spună despre condamnarea acestuia, despre motivul condamnării și despre faptul că protagonistul e dat în căutare internațională. Astfel construită, pe lângă oferirea mai multor detalii care vor vărsa lumină asupra protagonistului, știrea respectivă va înlătura orice urmă de suspiciune de tendențiozitate și părtinire din partea autorilor.
În concluzie, pornind de la rezultatele unor furnizori de servicii media audiovizuale care, pe anumite segmente, au demonstrat un comportament echilibrat și corect la reflectarea campaniei, deducem că misiunea nu e imposibilă. Se poate, important e să și facem.
Realizarea acestui comentariu a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și britanic prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Ambasadei Marii Britanii la Chișinău. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea Regatului Unit, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.