289 de amenințări la adresa securității jurnaliștilor din 37 de țări au fost înregistrate în 2022 de către organizațiile partenere ale Consiliului Europei, o cifră comparabilă cu cea din 2021, când au fost documentate 282 de alerte. Răspunsurile statelor membre ale Uniunii Europene (EU) a fost deficitar, în doar 16% dintre cazuri, și doar 13 alerte au fost considerate ca „rezolvate” până la sfârșitul anului trecut, potrivit raportului organizațiilor partenere ale Platformei Consiliului Europei pentru Promovarea Protecției Jurnalismului și Siguranței Jurnaliștilor.
Raportul, lansat în luna martie de o coaliție de 15 ONG-uri și asociații de media, pune accent pe faptul că 2022 a fost un an definit de război, inclusiv războiul față de jurnalism, și exemplifică prin numărul reprezentanților mass-media uciși, atacați, amenințați, în timp ce în Rusia „invazia a mers mână în mână cu o represiune brutală împotriva jurnalismului independent”.
Potrivit datelor, elementele ce favorizează violența împotriva presei sunt aceleași: impactul organizațiilor criminale, corupția, polarizarea percepției publice, populismul, iar în unele zone ale Europei rămâne valabil și autoritarismul. Un indicator-cheie al insecurității jurnaliștilor este creșterea numărului de jurnaliști încarcerați, cu 60% mai mulți comparativ cu 2021. În plus, 127 de jurnaliști se aflau în închisoare la sfârșitul anului trecut în Europa, mai relevă studiul.
Organizațiile partenere ale Platformei se declară consternate de aceste cifre, care, potrivit acestora, generează îndoieli cu privire la angajamentul statelor membre de a-și respecta în mod serios obligațiile prevăzute de Statutul Consiliului Europei și Convenția Europeană privind Drepturile Omului.
Impunitatea actelor de agresiune față de jurnaliști
Potrivit raportului, în 2022 nu au existat noi alerte de impunitate pentru cazurile de crimă asupra jurnaliștilor. Din totalul de 85 de cazuri pană la sfârșitul anului, pe Platformă au fost active 35 de cazuri de impunitate, inclusiv 26 de alerte privind impunitatea pentru cazuri de omor.
Au fost raportate noi evoluții în trei cazuri privind impunitatea pentru omor – cele ale lui Martin O’Hagan, lui Rafiq Tagi și Daphne Caruana Galizia -, dar nicio alertă nu a fost trecută de la etapa de „progres” la „rezolvată”.
Autorii exemplifică bunăoară prin cazul asasinării celei mai proeminente figuri a jurnalismului de investigație din Malta, Daphne Caruana Galizia. La data de 16 octombrie s-au împlinit cinci ani de la moartea acesteia. În ajunul acestei date, Curtea Penală din Malta i-a condamnat pe frații Alfred și George Degiorgio la 40 de ani de închisoare fiecare pentru rolul lor în uciderea jurnalistei. Organizațiile partenere ale Platformei au salutat condamnarea, dar procedurile judiciare împotriva suspecților furnizori de bombe, precum și a presupusului vinovat de ordinul de asasinare al acesteia rămân în așteptare.
Într-un alt caz, familia jurnalistului Sunday World Martin O’Hagan, ucis în 2001, a întreprins acțiuni în justiție împotriva Serviciului de Poliție din Irlanda de Nord (PSNI) și a Ministerului Apărării. Aceștia solicită o anchetă independentă în locul unui statut de amnistie care ar putea pune în pericol orice investigație asupra crimei rămase pe ordinea de zi, așa cum există suspiciuni că PSNI a neglijat informații importante ce le-au fost transmise în termen de 48 de ore de la comiterea crimei.
Platforma Consiliului Europei pentru Promovarea Protecției Jurnalismului și Siguranței Jurnaliștilor a fost înființată în 2015 de către Consiliul Europei, în cooperare cu ONG-uri internaționale active în domeniul libertății de exprimare și asociații de jurnaliști. Obiectivul acestora este să sporească protecția jurnaliștilor vizați de amenințări, având în vizor violența împotriva profesioniștilor media din Europa, în contextul unei degradări continue a libertății presei pe tot continentul.