Concentrarea proprietății mass-media și influența politică asupra presei persistă în Republica Moldova, în timp ce dificultățile financiare continuă să determine mulți jurnaliști să părăsească profesia. Deși numărul cazurilor de intimidare raportate a scăzut de la 66 în 2024 la 37 în 2025, autoritățile trebuie să depună mai multe eforturi pentru investigarea amenințărilor și examinarea acestora în justiție. Sunt câteva dintre constatările raportului Comisiei Europene (CE) privind Republica Moldova pentru anul 2026, publicat miercuri, 4 noiembrie. Documentul evidențiază și progrese legislative în domeniul libertății presei, dar atrage atenția asupra problemelor care continuă să afecteze activitatea redacțiilor și siguranța jurnaliștilor.
Potrivit documentului, Republica Moldova se află la un nivel moderat de pregătire în domeniul libertății de exprimare și a înregistrat progrese bune în perioada de referință, cuprinsă între 1 septembrie 2025 și 1 septembrie 2026. Comisia Europeană evidențiază, în special, extinderea cerințelor privind transparența proprietății asupra presei scrise și online, precum și pregătirea modificărilor la Codul serviciilor media audiovizuale, menite să asigure o aliniere suplimentară la Regulamentul european privind libertatea mass-mediei și la Directiva serviciilor mass-media audiovizuale.
Cu toate acestea, Executivul de la Bruxelles atrage atenția că influența politică asupra mass-mediei și concentrarea proprietății continuă să reprezinte provocări pentru presa din țara noastră.
PROTECȚIA JURNALIȘTILOR ȘI DIFICULTĂȚILE FINANCIARE ALE REDACȚIILOR
Raportul constată anumite îmbunătățiri ale cadrului juridic destinat protejării jurnaliștilor, inclusiv prin adoptarea legislației împotriva acțiunilor strategice în justiție împotriva participării publice (SLAPP), care urmează să intre în vigoare la 1 mai 2027, precum și a unui plan de acțiuni privind siguranța jurnaliștilor. Totuși, Comisia subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare pentru investigarea sistematică a cazurilor de intimidare și amenințare, precum și pentru examinarea consecventă a acestora în justiție.
Potrivit evaluării, jurnaliștii s-au confruntat în principal cu abuzuri verbale și hărțuire în mediul online, deși numărul cazurilor de intimidare raportate a scăzut. Documentul indică 37 de cazuri în 2025, comparativ cu 66 în anul precedent.
Pe lângă problemele de siguranță, Comisia Europeană atrage atenția asupra vulnerabilităților economice ale sectorului media. Piața publicitară restrânsă, insuficiența mecanismelor de sprijin financiar și dificultățile legate de combaterea practicilor publicitare neloiale continuă să afecteze sustenabilitatea redacțiilor. Potrivit raportului, condițiile de muncă ale jurnaliștilor nu s-au îmbunătățit semnificativ, iar dificultățile financiare contribuie la plecarea unor profesioniști din domeniu.
INFLUENȚA POLITICĂ ASUPRA MASS-MEDIEI RĂMÂNE O PROBLEMĂ
Un alt aspect evidențiat de Comisia Europeană vizează situația furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia, GRT. Potrivit raportului, instituția continuă să fie supusă unei influențe politice puternice din partea Comitetului Executiv și a Adunării Populare a autonomiei.
Documentul menționează, de asemenea, informații privind presupuse legături financiare cu Ilan Șor, precum și sancțiunile aplicate de Consiliul Audiovizualului pentru încălcarea legislației în domeniu.
În același timp, raportul semnalează dificultățile întâmpinate de jurnaliști în exercitarea activității profesionale în anumite regiuni ale țării, inclusiv obstacolele din Găgăuzia și restricțiile de acces în regiunea transnistreană.
CE RECOMANDĂ COMISIA EUROPEANĂ
Pentru perioada următoare, Comisia Europeană formulează trei recomandări principale în domeniul libertății de exprimare și al libertății presei.
Prima vizează implementarea corespunzătoare a noii legi a mass-mediei, inclusiv a prevederilor referitoare la transparența proprietății instituțiilor de presă scrisă și online.
Cea de-a doua recomandare se referă la asigurarea unei protecții adecvate a jurnaliștilor împotriva intimidărilor și amenințărilor, prin investigarea temeinică a cazurilor de către organele de drept și examinarea lor în justiție.
În plus, Comisia solicită adoptarea modificărilor la Codul serviciilor media audiovizuale și asigurarea alinierii depline a acestuia la legislația relevantă a Uniunii Europene. Potrivit documentului, această măsură este necesară inclusiv pentru a permite participarea Republicii Moldova la componenta MEDIA a programului Europa Creativă.
Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026 face parte din pachetul anual de extindere al Uniunii Europene și evaluează progresele înregistrate de țară în procesul de aderare. În ansamblu, documentul constată că Republica Moldova a continuat să avanseze pe calea integrării europene și să implementeze reformele necesare, în pofida tentativelor persistente de ingerință externă, a amenințărilor hibride și a polarizării politice. Potrivit evaluării, Republica Moldova îndeplinește condițiile pentru deschiderea tuturor celor șase grupuri de capitole de negociere, dintre care patru au fost deja deschise oficial în 2026.