În Republica Moldova se constată o discrepanță între cadrul legislativ și realitatea practică din domeniul media. Din punct de vedere legal, nu există bariere care să limiteze utilizarea liberă a mijloacelor de informare în masă, iar legislația prevede în mod explicit că nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să difuzeze informații de interes public, în conformitate cu legea. Cu toate acestea, în practică persistă fenomene precum dezinformarea, lipsa de transparență instituțională, precum și insuficiența mecanismelor juridice eficiente de protecție a jurnaliștilor. Aceste constatări sunt evidențiate în raportul CSO Meter Moldova 2025, lansat de Asociația Promo-LEX în luna decembrie.
Potrivit raportului, persistă îngrijorări cu privire la mecanismul introdus la sfârșitul anului 2023, care permite suspendarea extrajudiciară a licențelor de difuzare. Acest mecanism a fost criticat de organizațiile societății civile pentru lipsa de transparență și pentru neconformitatea cu standardele internaționale în domeniul libertății de exprimare și al libertății presei. În plus, cercetarea indică faptul că majoritatea instituțiilor media sunt controlate de mediul de afaceri și de grupuri politice, multe dintre acestea fiind puternic influențate de oligarhul fugar Ilan Șor. Ca urmare a suspendării licențelor de difuzare, o parte semnificativă a conținutului mediatic a migrat în mediul online, unde mecanismele de reglementare și responsabilizare sunt mai limitate.
Documentul indică faptul că jurnaliștii au continuat să fie victime ale unor multiple forme de agresiune, inclusiv atacuri cibernetice, precum hackingul conturilor personale și al canalelor de YouTube, amenințări cu moartea, agresiuni fizice, acte de intimidare, amenințări verbale, precum și refuzul accesului la ședințele de judecată. De asemenea, postul public de televiziune a fost din nou ținta unor acte de vandalism. „Politicienii depun frecvent acțiuni pentru defăimare împotriva mass-mediei critice, ceea ce duce la pierdere de timp și resurse pentru organizațiile media”, se mai arată în raport.
Experții atrag atenția asupra intensificării dosarelor de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation), respectiv acțiuni judiciare strategice intentate pentru a intimida, descuraja sau reduce la tăcere jurnaliștii, activiștii civici ori instituțiile media prin presiune juridică și financiară, mai degrabă decât pentru a obține o reparație legitimă. Potrivit autorilor raportului, „până la 70% dintre cazurile media examinate la Curtea Supremă de Justiție între anii 2019–2023 au avut caracter SLAPP, vizând în principal surse media, iar peste jumătate dintre acestea au fost inițiate de politicieni sau de oficiali de stat”. Totuși, Ministerul Justiției a inițiat un proiect cu amendamente legislative menite să contracareze fenomenul SLAPP și să consolideze protecția juridică a libertății de exprimare.
În plus, specialiștii subliniază că, în vara acestui an, Parlamentul a modificat Codul serviciilor media audiovizuale cu scopul de a consolida independența instituțiilor publice Teleradio-Moldova și Consiliul Audiovizualului, precum și de a introduce un cadru de reglementare pentru platformele de distribuire video. Noile prevederi obligă platformele să adopte măsuri de protecție a minorilor și a publicului larg împotriva conținutului dăunător, iar Consiliul Audiovizualului este împuternicit să restricționeze retransmiterea serviciilor media străine în anumite condiții prevăzute de lege.
Raportul mai indică faptul că mass-media non-comercială a continuat să beneficieze de subvenții publice în valoare totală de aproximativ 35 de milioane de lei. Cu toate acestea, mecanismul de acordare a subvențiilor a fost criticat în spațiul public, fiind semnalate cazuri în care fondurile au fost direcționate către instituții de presă cu afiliere politică sau care nu respectă prevederile Codului deontologic al jurnalistului.
Autorii studiului au înaintat și un set de recomandări. Printre acestea se numără instituirea de către Guvern și autoritățile competente a unui mecanism clar, previzibil și transparent de combatere a dezinformării, care să includă garanții procedurale și dreptul la apel. De asemenea, se recomandă consolidarea capacităților Consiliului Audiovizualului pentru monitorizarea conținutului online, precum și armonizarea legislației privind platformele de partajare video cu acquis-ul UE, în special cu prevederile Actului privind serviciile digitale și ale Actului european pentru libertatea presei. Totodată, autorii subliniază necesitatea adoptării legislației anti-SLAPP, în conformitate cu standardele europene, care să asigure protecția mass-mediei împotriva acțiunilor judiciare abuzive.