Televiziunile și presa online se numără printre sursele ce au răspândit discursul de ură în cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale și referendum, arată datele unui raport al asociației Promo-LEX, deși numărul cazurilor identificate este mai mic comparativ cu cel din perioada alegerilor prezidențiale precedente, din 2020.
Datele monitorizărilor realizate de Promo-LEX din anul 2018 și până în prezent arată că fenomenul discursului de ură și instigarea la discriminare au o prezență constantă în spațiul public, în mass-media și în mediul online. Cu referire la cel mai recent scrutin, în perioada 20 august – 20 noiembrie 2024 echipa a identificat 328 de cazuri de discurs de ură, instigare la discriminare și alte forme de intoleranță, dintre care 244 de cazuri s-au manifestat în context electoral.
Conform datelor monitorizării, în 64 dintre cazuri (26%) media a provocat, a contribuit sau a amplificat discursul de ură. Cele mai multe au fost identificate în cadrul emisiunilor de la Radio Sputnik Moldova, transmise în contul acestuia din rețeaua VKontakte, unul dintre refugiile acestei surse după ce site-ul de știri a fost blocat în februarie 2022. Următorul în clasament este postul TV6, rămas fără licență și care a continuat să transmită știri și emisiuni în mediul online prin intermediul canalelor de Telegram, Facebook și TikTok.
Raportul mai arată că cele zece cazuri de discurs de ură identificate la TV au avut loc în cadrul emisiunilor. În majoritatea cazurilor moderatorii nu au reacționat sau chiar au provocat discursul de ură sau alte forme de intoleranță. Doar în două cazuri ei au intervenit pentru a opri astfel de manifestări. De asemenea, în perioada de monitorizare au fost identificate trei cazuri în care furnizorii de servicii media audiovizuale au solicitat competitorilor electorali să ajusteze materialele de agitație electorală în vederea evitării potențialelor cazuri de violare a prevederilor Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media.
Raportul mai constată între altele că Serviciul de Informații și Securitate nu asigură transparența hotărârilor de blocare a anumitor surse de informare, în ciuda modificărilor aduse Legii privind prevenirea și combaterea criminalității informatice. În perioada de monitorizare au fost blocate 18 pagini web, iar SIS nu a publicat nicio hotărâre în acest sens, a omis să răspundă la întrebarea privind această acțiune din cererea de acces la informație trimisă de Promo-LEX și nu a informat public despre o astfel de hotărâre. „Lipsa de transparență și argumentare, face imposibil de stabilit dacă aceste pagini web au răspândit discurs de ură în contextul alegerilor prezidențiale și referendumului”, conchid autorii.