Lipsa responsabilizării platformelor este considerată cea mai mare amenințare pentru mediul informațional. Totodată, pesimismul privind evoluția sectorului a crescut constant în ultimii patru ani. Procentul experților care anticipează o deteriorare a peisajului informațional a urcat de la 53% în 2023, la 63% în 2024, 72% în 2025 și 76% în 2026. Datele apar în raportul „Tendințe în mediul informațional: rezultatele sondajului experților din 2026”, realizat de Panelul Internațional pentru Mediul Informațional (IPIE) și făcut public la 16 septembrie.
Potrivit raportului, pesimismul este mai accentuat în rândul experților care analizează economiile dezvoltate: 79% anticipează o înrăutățire a situației, față de 71% dintre cei care urmăresc economiile în curs de dezvoltare.
În același timp, 14% dintre experți se așteaptă ca situația să se îmbunătățească în următorul an, în timp ce 9% nu anticipează nicio schimbare.
Totuși, autorii raportului spun că schimbarea față de anul trecut nu este semnificativă statistic. Ponderea celor care cred că situația se va înrăutăți a crescut de la 72% la 76%. O diferență de patru puncte procentuale nu este suficientă, în opinia lor, pentru a spune dacă mediul informațional continuă să se deterioreze sau dacă începe să se stabilizeze.
PLATFORMELE ȘI DEZINFORMAREA, ÎNAINTEA INTELIGENȚEI ARTIFICIALE
Lipsa responsabilizării platformelor este considerată de experți principala amenințare la adresa mediului informațional. 78% dintre respondenți o descriu drept o amenințare „mare” sau „extremă”.
Pe locul următor se află dezinformarea, indicată de 73% dintre experți. Polarizarea este menționată de 69%, iar dominația unui număr redus de platforme de social media de 64%.
Mai mult de jumătate dintre respondenți, respectiv 53%, consideră că bulele informaționale și camerele de ecou reprezintă, de asemenea, o amenințare „mare” sau „extremă”.
Un expert din Finlanda citat în raport susține că schimbările de politică ale unor platforme au avut efecte negative asupra dezbaterii publice. Acesta afirmă că Facebook și X au contribuit la deteriorarea dezbaterii politice și au oferit extremelor un public receptiv pentru promovarea ideilor lor. Raportul precizează că citatele sunt selectate cu titlu ilustrativ și nu arată cât de răspândită este o opinie.
Inteligența artificială generativă este indicată de 47% dintre experți drept o amenințare „mare” sau „extremă”. Deși este cel mai mic procent dintre cele șase riscuri analizate, ea rămâne o amenințare mare sau extremă pentru aproape jumătate dintre experți.
VIDEOCLIPURILE GENERATE DE AI PROVOACĂ CELE MAI MARI ÎNGRIJORĂRI
Dintre formele de conținut generate de inteligența artificială, videoclipurile sunt cele care provoacă cele mai mari îngrijorări în rândul experților. 67% dintre respondenți consideră că videoclipurile generate de AI vor contribui la deteriorarea mediului informațional în următorii cinci ani. În cazul imaginilor, procentul este de 63%, pentru vocile generate de AI ajunge la 61%, iar pentru text la 50%.
Această ordine este similară cu cea din anii anteriori. Experții sunt mai preocupați de conținutul vizual generat de AI decât de cel textual.
Raportul menționează însă și o diferență între percepția experților și rezultatele unei meta-analize a IPIE asupra studiilor experimentale. Aceasta sugerează că dezinformarea generată de AI sub formă de text ar putea avea un potențial mai mare de persuasiune decât conținutul vizual. Textul generat de AI este perceput tot mai mult drept credibil, în timp ce oamenii au devenit mai sceptici față de imaginile și videoclipurile generate artificial.
Raportul analizează, pentru prima dată în 2026, și efectele rezumatelor generate de inteligența artificială în motoarele de căutare. 79% dintre experți consideră că aceste rezumate îi ajută pe utilizatori să găsească mai rapid răspunsurile căutate. În același timp, 64% se așteaptă ca ele să reducă traficul către site-urile de știri, iar 58% cred că ar putea restrânge gama de puncte de vedere întâlnite de utilizatori.
Doar 21% dintre experți consideră că mai mult de jumătate din populația țării pe care o analizează folosește instrumente de inteligență artificială pentru a căuta informații politice.
MOTOARELE DE CĂUTARE, EVALUATE MAI POZITIV DECÂT REȚELELE SOCIALE ȘI AI
Dintre tehnologiile analizate în raport, motoarele de căutare au cea mai favorabilă evaluare. 80% dintre experți au o percepție pozitivă asupra efectelor acestora asupra societății. Raportul precizează că această evaluare nu distinge între căutările cu și fără rezumate generate de AI și nu trebuie citită ca o evaluare a căutărilor asistate de AI, pe care experții le-au evaluat separat și mult mai puțin favorabil.
Evaluările sunt mai puțin favorabile în cazul rețelelor sociale, al sistemelor de recomandare și al inteligenței artificiale generative. Pentru aceste tehnologii, aproximativ 35–45% dintre experți au o percepție pozitivă asupra efectelor lor.
FINANȚAREA, PRINCIPALUL OBSTACOL PENTRU CERCETAREA MEDIULUI INFORMAȚIONAL
Problemele nu îi afectează doar pe utilizatorii și producătorii de informație, ci și pe cercetătorii care studiază mediul informațional. 67% dintre experți indică finanțarea cercetării drept principalul obstacol, în timp ce 60% menționează accesul la date.
Finanțarea a devenit principala problemă în 2025 și se menține pe primul loc și în 2026. Aproximativ o treime dintre experți spun că se confruntă cu presiuni pentru a-și alinia cercetarea la agenda politică a guvernului sau cu forme de control guvernamental asupra finanțării cercetării.
Aproximativ un sfert menționează restricții legate de confidențialitate și protecția datelor, cenzura guvernamentală sau supravegherea. Potrivit raportului, aceste presiuni sunt raportate mai frecvent decât în 2025, iar cele mai mari creșteri sunt asociate cu presiunile de natură politică.
INFORMAȚIA CORECTĂ ȘI DIVERSITATEA VOCILOR, ESENȚIALE PENTRU UN MEDIU INFORMAȚIONAL SĂNĂTOS
Pentru al patrulea an consecutiv, experții indică informația corectă și diversitatea vocilor drept cele mai importante caracteristici ale unui mediu informațional sănătos.
64% dintre respondenți consideră că informația corectă este „absolut esențială”, iar 90% spun că este cel puțin „extrem de importantă”. În cazul diversității vocilor, 47% dintre experți o consideră „absolut esențială”. Diversitatea proprietății media este indicată în acest sens de 41% dintre respondenți.
Pentru mulți experți, calitatea informației este o preocupare mai mare decât diversitatea ei. 76% dintre experți spun că oamenii din țara pe care o analizează pot găsi cel puțin într-o anumită măsură puncte de vedere diverse online. În schimb, doar 28% consideră că majoritatea populației are încredere că principalele instituții de presă relatează corect informații politice.
De asemenea, doar 37% dintre experți cred că informațiile disponibile oferă oamenilor suficiente cunoștințe pentru a participa la viața civică.
Raportul IPIE se bazează pe răspunsurile a 470 de experți care studiază mediul informațional din 71 de țări, aproape jumătate dintre aceștia concentrându-se asupra economiilor în curs de dezvoltare.