Autoritățile ar trebui să asigure o protecție mai eficientă a jurnaliștilor împotriva intimidărilor și atacurilor, precum și să îmbunătățească cadrul legal privind asigurarea transparenței proprietății mass-media. În plus, activitatea Consiliului de Presă necesită a fi fortificată. Sunt concluziile primului raport de monitorizare independentă privind progresul Republicii Moldova în implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Documentul a fost lansat la Chișinău în această săptămână și făcut public joi, 25 iulie.
Raportul evaluează reformele realizate de guvernarea de la Chișinău în perioada 1 iulie 2023 – 30 iunie 2024. În ceea ce privește libertatea de exprimare, autorii constată între altele că activitatea jurnalistică nu este suficient de protejată de atacuri, amenințări fizice, intimidări în spațiul online, iar în perioada vizată au fost înregistrate mai multe astfel de cazuri, inclusiv în Găgăuzia sau la Tiraspol.
„Jurnaliștii reclamă în continuare probleme ce țin de comportamentul intimidant și agresiv al unor politicieni și reprezentanți ai autorităților locale și centrale, care refuză să răspundă la întrebări, ofensează reprezentanții mass-media și recurg la limbaj licențios. În timpul reflectării acțiunilor de protest sau a marșurilor în masă, jurnaliștii sunt deseori expuși abuzurilor verbale și fizice din partea participanților. Dreptul la libera circulație și accesul unor jurnaliști în regiunea transnistreană este în continuare restricționat, iar reprezentanții presei independente din autonomia găgăuză sunt intimidați atât de autoritățile locale, cât și de către susținătorii acestora”, potrivit documentului.
Pe de altă parte, „în perioada de raportare, la legislație nu au fost făcute modificări menite să extindă cerințele privind asigurarea transparenței proprietății și asupra presei scrise și online. În primele luni ale anului 2024, au fost inițiate discuții la acest subiect, inclusiv de către Grupul mixt de lucru pentru îmbunătățirea cadrului legal ce reglementează mass-media, dar acestea nu au avansat deocamdată și nu s-au materializat în acțiuni concrete”. Experții atenționează că lipsa de transparență a proprietății pune în pericol pluralismul media și duce la diminuarea responsabilității presei față de consumatorii, iar multe portaluri sunt folosite de către proprietari din umbră, inclusiv politicieni, ca instrumente de dezinformare și propagandă.
În plus, mecanismele de autoreglementare a breslei ar trebui îmbunătățite. Deși în această perioadă s-au înregistrat anumite evoluții pe acest segment, Consiliul de Presă necesită a fi fortificat, Codul deontologic trebuie îmbunătățit, în timp ce multe instituții media, în special cele online, admit în continuare abateri etice crase și nu au în redacții coduri sau ghiduri deontologice interne.
Drept urmare a lacunelor identificate, experții au expus un șir de recomandări la adresa autorităților și comunității media.
Primul raport de monitorizare independentă în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană evaluează dinamica reformelor realizate de guvernarea de la Chișinău în implementarea capitolelor fundamentale ale procesului de aderare la UE. Subiectele și capitolele monitorizate în cadrul raportului sunt: democrația, reforma administrației publice, reforma justiției, lupta cu corupția, drepturile fundamentale, libertatea de exprimare, securitatea, existența economiei de piață funcționale, achizițiile publice, statistica, controlul financiar, politicile sociale şi ocuparea forței de muncă.