Atacul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului și invazia ulterioară a forțelor de apărare Israeliene în interiorul Fâșiei Gaza a generat un val masiv de știri în întreaga lume. În relatarea informațiilor despre conflict, precum și despre contextul istoric și religios mai larg, instituțiile media au abordat evenimentele dintr-o varietate de perspective politice și sociale. În cazul Republicii Moldova, mai multe instituții media monitorizate de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) au respectat standardele profesionale și etice, conform unui raport publicat la sfârșitul lunii septembrie de Media Diversity Institute (MDI) și cinci organizații partenere europene în cadrul proiectului „Get the Trolls Out!”.
Studiul vizează instituții de presă din șase țări europene (Belgia, Franța, Ungaria, Republica Moldova, Polonia și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord) și a avut în vizor modul în care au reflectat subiectul conflictului dintre Israel și Fâșia Gaza începând cu atacul din 7 octombrie 2023 până la mijlocul lunii iulie 2024. Materialele au fost analizate în baza mai multor criterii: părtinirea, utilizarea cuvintelor și stereotipurilor jignitoare, dar și a terminologiei specifice.
Monitorizarea media în Republica Moldova a inclus circa 250 de materiale de presă, publicate și difuzate de Radio Moldova, Radio Chișinău, Jurnal TV, Unimedia.info și Stiri.md.
În raport se menționează că majoritatea materialelor publicate în Moldova despre acest conflict nu au fost texte originale, ci materiale (reportaje și știri) preluate de la organizațiile media internaționale. Astfel, la compartimentul Părtinire, în cea mai mare parte, articolele publicate și difuzate nu au prezentat opinii părtinitoare în mod evident. „În majoritatea cazurilor, conținutul media publicat de mass-media din Republica Moldova monitorizată a fost în conformitate cu standardele profesionale și etice”, susțin autorii.
În materialele jurnalistice publicate și difuzate în Moldova nu au fost observate derogări nici la capitolul Utilizarea cuvintelor și stereotipurilor jignitoare. Asta pentru că „nici informațiile din prima sursă citate nu au folosit termeni și expresii care ar fi derogat de la prevederile etice și legale”. Cu toate acestea, discursul de ură și limbaj ce discriminează au fost prezente în comentariile publicate la unele dintre articole. De exemplu, mai multe comentarii de pe site-urile Unimedia.info și Stiri.md i-au înfățișat pe musulmani în termeni extrem de negativi: „oameni sălbatici”, „foarte periculoși”, „cred cu adevărat că oamenii necredincioși trebuie uciși” și „Europa îi va primi ca refugiați, dar ei vor teroriza Europa”. Legat de termenul antisemitism, „majoritatea știrilor care reflectau opoziția față de guvernul israelian nu promovau antisemitismul. Într-un interviu difuzat la Jurnal TV, directoarea Comunității Evreiești din Moldova, reprezentantă a societății civile, a declarat că „nivelul de antisemitism a crescut dramatic în ultima perioadă în Moldova și în întreaga lume”. În general, mass-media monitorizată a informat doar despre cazuri de antisemitism și opinii oficiale și neoficiale”.
În ceea ce privește Terminologia folosită pentru atacul din 7 octombrie și invazia în Fâșia Gaza, s-a examinat, în special, utilizarea termenilor precum: „atac”, „ofensivă”, „genocid”, „masacru” ș.a. În Moldova, termenii respectivi au fost utilizați în funcție de prevederile politicii editoriale ale mass-mediei internaționale, citate de mass-media moldovenească. Uneori, în aceleași știri s-au folosit termeni diferiți pentru a descrie evenimentele. În ceea ce privește atacul asupra Fâșiei Gaza, cuvântul „genocid” a fost folosit mai ales în știrile despre instituțiile internaționale care investighează acuzațiile împotriva Israelului, precum și în comentariile cititorilor la aceste articole.
Termenul „genocid”, cu referire lap invazia în Fâșia Gaza, apare în instituțiile media și din alte țări monitorizate. Astfel, în mass-media din Belgia (partea francofonă), evenimentele din 7 octombrie sunt raportate drept „masacru” sau „atac”, iar invazia din Gaza este frecvent descrisă ca un „genocid”. Utilizarea termenului a crescut după ce Curtea Internațională de Justiție de la Haga a decis, în ianuarie 2024, că există un „risc real și iminent” ca Israelul să comită un genocid în Gaza. „Chiar dacă, de cele mai multe ori, este luat între ghilimele, faptul în sine că este folosit îi face pe oameni să se gândească la conflict, în general, și la situația din Gaza, în special, ca la un genocid”, se spune în raportul GTTO. „Mass-media, în general, nu definește ce se înțelege prin acest termen, care este, de asemenea, folosit pe scară largă de către indivizi în comentariile și postările pe rețelele sociale”, citează același studiu.
În Ungaria, mass-media a folosit termeni precum „atac terorist” și „masacrul Hamasului” atunci când s-a referit la 7 octombrie. Dar, pe măsură ce evenimentele au evoluat rapid, „chiar și în cadrul aceluiași articol autorii folosesc expresii diferite pentru a descrie situația în evoluție”. În același timp, având în vedere că chestiunea se află în fața Curții Internaționale de Justiție de la Haga, numeroase articole au explorat sensul juridic al „genocidului” și metodele de aducere a făptuitorilor în fața justiției.
În Marea Britanie, spre exemplu, multe instituții de presă, inclusiv cele de stânga, caracterizează atacul din 7 octombrie drept „masacru”, cu utilizarea frecventă a termenului precum „supraviețuitori” pentru a evoca reacții emoționale puternice, se spune în documentul GTTO. Presa de dreapta din Marea Britanie recurge la sintagma „războiul Israel-Hamas” și folosește rareori termeni precum „genocid” sau „curățare etnică” atunci când relatează despre atacul din Gaza. „De cele mai multe ori, conflictul este privit ca o răzbunare din partea Israelului și, de obicei, nu condamnă aceste acțiuni. BBC tinde să alterneze între cele două opinii”, potrivit cercetării. Cu toate acestea, sursele monitorizate din Marea Britanie au relatat acuzațiile de genocid împotriva Israelului în fața Curții Internaționale de Justiție de la Haga.
În Polonia, folosirea cuvântului „genocid” a fost combinată cu „tropul de a descrie Israelul ca descendent direct – sau o întruchipare – a Germaniei naziste (…) trăsătură comună a discursului antisemit în contextul post-7 octombrie”. Grzegorz Braun, un membru antisemit al parlamentului polonez, în prezent deputat în Parlamentului European, a declarat că Hanukkah ar fi un festival al „întunericului, sălbatic, rasist, cult tribal talmudic”, „un act de resentiment rasist” și „o sărbătoare a unui genocid evreiesc al neevreilor”.
În concluzie, autorii raportului menționează că indiferent care parte din conflict a fost favorizată ori defavorizată de unele instituții media din fiecare țară, diseminarea pe scară largă a materialelor de presă are în mod clar potențialul de a genera tensiuni
Articolul este realizat în cadrul proiectului „Scoateți trolii afară!” (în engleză: „Get the Trolls Out!”), faza a V-a a unui program de încurajare a tinerilor să lupte împotriva discriminării și intoleranței religioase în Europa. În cadrul acestui proiect, CJI are sarcina de a monitoriza mai multe instituții media privind modul în care reflectă subiectele cu tentă religioasă.