Atacurile asupra presei independente din Republica Moldova au rămas în 2025 la un nivel comparabil cu anul precedent, dar au devenit mai complexe și mai agresive, potrivit unui raport al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Documentul notează explicit apariția unor „forme mai avansate de atac”, între care clonarea unor portaluri de știri pe TikTok în perioade electorale, hărțuirea coordonată a jurnaliștilor și activiștilor prin conturi false și comentarii denigratoare, precum și folosirea inteligenței artificiale pentru manipularea imaginii și identității unor jurnaliști în contexte de înșelătorie.
Analiza indică că atacurile s-au concentrat în jurul unor momente politice și sociale sensibile. Autorii susțin că presiunile s-au amplificat în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, al Summitului bilateral Republica Moldova–Uniunea Europeană din 4 iulie 2025 și al festivalului „Moldova Pride” din 15 iunie 2025. În același timp, suspendarea activității USAID la începutul anului a fost urmată de o intensificare a atacurilor împotriva organizațiilor și redacțiilor care beneficiau de sprijin financiar american. Potrivit documentului, acest episod „a alimentat și consolidat narative conspiraționiste privind presupusa «influență externă»”, iar instituțiile media independente au fost acuzate că ar servi interese străine, activitatea lor fiind prezentată, „în mod nefondat”, drept „criminală”.
Totodată, raportul subliniază că presa a fost delegitimată sistematic prin discursuri stigmatizante, în care finanțarea externă a fost transformată într-un instrument de atac public. În acest registru au circulat etichete precum „mâncători de granturi”, „presa aservită”, „oligarhii ONG-iști”, „cartel”, „grupări criminale” sau parte a unei „rețele globaliste” ori „sataniste”. Specialiștii constată că astfel de mesaje „urmăresc crearea unei percepții sistemice potrivit căreia societatea civilă și presa ar fi motivate exclusiv financiar și ar acționa în baza unor agende dictate din exterior”, deși, în realitate, „finanțarea externă urmează proceduri transparente, supuse auditului și reglementărilor legale, iar implicarea organizațiilor societății civile în proiecte susținute de donatori externi ajută la consolidarea democrației și a statului de drept”.
În acest context, mai multe redacții independente — între care RISE Moldova, Ziarul de Gardă, Nokta, Laf, Agora, Centrul pentru Jurnalism Independent, CU SENS, TV8 și Jurnal TV — au fost prezentate ca fiind apropiate de guvernare și dependente de parteneri externi.
În plus, raportul evidențiază un număr semnificativ de presiuni directe asupra jurnaliștilor și instituțiilor media. Sunt menționate amenințări explicite, inclusiv cu moartea, șantaj reputațional, amenințări cu dosare penale, agresiuni verbale sau fizice în teren și deteriorarea echipamentului. Documentul insistă că discursul public stigmatizant a depășit sfera criticii legitime și a contribuit la „delegitimarea presei prin etichetări extreme și insinuări privind presupuse interese financiare obscure”, mai ales atunci când jurnaliștii au publicat investigații sau au adresat întrebări incomode. În plan instituțional au fost semnalate și restricții privind accesul jurnaliștilor în instanțele de judecată, ceea ce, în logica raportului, adaugă presiune asupra exercitării profesiei.
O altă observație din document este că atacurile online nu mai apar ca episoade izolate, ci ca parte a unor campanii coordonate de dezinformare și hărțuire, orientate sistematic împotriva presei independente, jurnaliștilor și activiștilor civici. Raportul descrie folosirea conturilor false, a rețelelor de boți și, în unele situații, a inteligenței artificiale pentru fabricarea de conținut manipulator, distribuirea de informații false sau denigratoare și amplificarea artificială a unor narative politice. Un exemplu este cazul jurnalistei Mariana Rață, despre care se spune că a fost vizată de atacuri online repetate, inclusiv printr-un videoclip sponsorizat în care imaginea și vocea sa au fost reproduse cu ajutorul AI pentru a promova o schemă de înșelătorie financiară.
Experții CRJM atrag atenția asupra faptului că persistența acestor practici, împreună cu reacții limitate sau ineficiente din partea platformelor și autorităților, contribuie la crearea unui climat de intimidare, la erodarea încrederii publice în mass-media și la subminarea rolului presei într-o societate democratică.