De la începutul monitorizării situației în 2017, Republica Moldova a înregistrat în 2025 cele mai multe cazuri de atac asupra jurnaliștilor: 97 la număr sau cu 47% mai mult decât anul precedent. În același timp, deși autoritățile au consolidat cadrul legislativ privind libertatea presei, protecția jurnaliștilor, accesul efectiv la informațiile de interes public și controlul măsurilor restrictive nu s-au îmbunătățit în aceeași măsură. Acestea sunt principalele constatări care se regăsesc în „Raportul alternativ privind statul de drept și libertatea presei în Republica Moldova”, lansat pe 29 iulie de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).
Potrivit CJI, raportul reprezintă o contribuție a societății civile la procesele Uniunii Europene privind statul de drept și extinderea. Documentul analizează legislația, politicile publice, practicile instituționale și incidentele documentate în principal pe parcursul anului 2025, fiind incluse și reformele și evoluțiile relevante din prima jumătate a anului 2026.
Analiza din raport vizează cinci domenii distincte:
- cadrul juridic și instituțional privind libertatea presei;
- siguranța jurnaliștilor și răspunsul autorităților la atacuri;
- acțiunile de tip SLAPP și alte forme de presiune juridică;
- accesul la informațiile de interes public;
- măsurile adoptate pentru combaterea manipulării informaționale și a ingerințelor străine, inclusiv suspendarea licențelor de emisie și blocarea site-urilor.
Dintre domeniile analizate, cele mai evidente progrese au fost înregistrate la nivelul cadrului juridic și instituțional. Autorii raportului se referă în acest sens la eliminarea mecanismelor prin care respingerea de către Parlament a rapoartelor anuale putea conduce la demiterea membrilor Consiliului Audiovizualului sau ai Consiliului de supraveghere al companiei Teleradio-Moldova.
Alte evoluții pozitive identificate țin de reglementarea publicității de stat, consolidarea normelor privind transparența proprietății în sectorul audiovizual și elaborarea proiectului noii legi cu privire la mass-media. Totuși, autorii avertizează că proiectul trebuie îmbunătățit înainte de adoptarea definitivă. Acesta ar trebui să delimiteze mai clar competențele Ministerului Culturii, Consiliului Audiovizualului și Consiliului Concurenței și să prevină transformarea registrului furnizorilor media într-un mecanism de autorizare a activității jurnalistice.
La polul opus, siguranța jurnaliștilor a fost domeniul în care s-au înregistrat cele mai slabe rezultate în 2025. Dintre cele 97 de atacuri documentate, 77 au constat în presiuni necorporale sau atacuri cibernetice, 12 au implicat agresiuni fizice ori amenințări la adresa vieții, libertății sau sănătății, iar opt au reprezentat forme de presiune juridică sau economică. Un sfert dintre incidente s-au produs în lunile august și septembrie 2025, în contextul alegerilor parlamentare.
În baza constatărilor sale, raportul formulează 27 de recomandări adresate Parlamentului, Guvernului, autorităților de reglementare, organelor de drept și instituțiilor din sectorul justiției. Acestea vizează, între altele, îmbunătățirea proiectului Legii privind mass-media, instituirea unui sistem coerent de transparență a proprietății și finanțării presei, operaționalizarea mecanismului de protecție rapidă a jurnaliștilor, adoptarea și aplicarea efectivă a legislației anti-SLAPP, consolidarea accesului la informațiile de interes public și garantarea unui control judecătoresc prompt asupra măsurilor de suspendare, blocare sau eliminare a conținutului media.