Deși Republica Moldova a înregistrat unele progrese în stabilirea cadrului legal necesar pentru a sprijini libertatea presei, aceste măsuri rămân insuficiente în practică, din cauza aplicării lor necorespunzătoare. Lipsa unei transparențe adecvate în privința proprietății mass-mediei, absența unor mecanisme riguroase de implementare a cadrului legal destinat protejării independenței editoriale, necesitatea întăririi instituțiilor specializate în combaterea corupției, dar și mediul marcat de amenințări și intimidări în care lucrează adesea unii jurnaliști continuă să submineze atât credibilitatea mass-mediei, cât și rolul ei în lupta împotriva corupției. Constatările apar în raportul „Mass-media și corupția în Moldova: Prieten sau dușman?”, elaborat de Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) și publicat vineri, 10 octombrie.
LIPSA TRANSPARENȚEI ADECVATE
Potrivit cercetării, transparența privind proprietatea mass-mediei este deficitară, ceea ce afectează considerabil capacitatea instituțiilor media de a denunța eficient corupția și alte activități ilicite. Autorii subliniază că, deși cadrul legal privind proprietatea mass-mediei din Moldova — bazat pe Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA), care transpune Directiva Uniunii Europene privind serviciile media audiovizuale în legislația națională — este conceput pentru a promova transparența și a preveni concentrarea proprietății, aplicarea sa rămâne dificilă din cauza resurselor limitate și a lipsei unui angajament politic real. Totodată, documentul face referire la contextul istoric, subliniind că proprietatea asupra mass-mediei din Republica Moldova a fost concentrată, de-a lungul timpului, în mâinile unui grup restrâns de oligarhi, care și-au folosit imperiile media pentru a-și promova interesele politice și economice.
Autorii subliniază că structura proprietății mass-mediei din Republica Moldova influențează direct capacitatea jurnaliștilor și a redacțiilor de a desfășura investigații pe teme sensibile, precum corupția sau alte practici ilegale. „Acest impact se manifestă prin două dinamici principale: pe de o parte, neimplicarea mass-mediei, unde concentrarea proprietății conduce la o reducere a activităților de investigație; pe de altă parte, implicarea mass-mediei, în care posturile independente și inițiativele de colaborare încearcă să mențină integritatea jurnalistică, în pofida provocărilor”, se arată în studiu.
APLICAREA DEFICITARĂ A LEGII
Autorii constată că Republica Moldova a făcut eforturi semnificative pentru a-și alinia cadrul legal din domeniul media la standardele internaționale, concentrându-se pe promovarea libertății presei, creșterea transparenței și prevenirea monopolurilor. Cu toate acestea, un obstacol major rămâne aplicarea inadecvată a legislației existente, amplificată adesea de corupția din sistemul judiciar și din instituțiile de reglementare.
„Pentru ca Moldova să valorifice pe deplin potențialul cadrului său legal, este esențial să fortifice mecanismele de implementare și să garanteze aplicarea imparțială a acestor legi în toate domeniile. Asta necesită nu doar un angajament politic, ci și reforme substanțiale pentru a îmbunătăți independența, competența și integritatea instituțiilor responsabile de aplicarea acestor legi”, afirmă experții.
MANIPULAREA IMAGINII, CUMPĂRAREA TĂCERII ȘI DISCREDITAREA ORGANELOR DE DREPT
Raportul indică și faptul că mita și recompensele au devenit instrumente puternice pentru actorii corupți din Moldova, permițându-le să obțină o acoperire mediatică favorabilă și să suprime știrile critice. „Această practică subminează integritatea jurnalismului, erodează încrederea publicului în mass-media și perpetuează o cultură a corupției care împiedică progresul Moldovei către transparență și responsabilitate”, precizează autorii.
Totodată, cercetarea CCIA arată că utilizarea strategiilor de gestionare a reputației de către actorii corupți din Republica Moldova are un impact profund asupra echilibrului politic și social al țării. Prin campanii de relații publice atent orchestrate, aceștia reușesc să-și refacă imaginea publică, să-și conserve influența și să evite asumarea reală a responsabilității pentru faptele lor. „Acest lucru nu doar că subminează eforturile de combatere a corupției, ci și perpetuează o cultură în care narațiunile bine conturate despre serviciul public și caritate pot eclipsa faptele ilicite”, atenționează experții.
O altă strategie remarcată de specialiștii CCIA este discreditarea sistematică a organelor de drept, care „reprezintă o strategie menită să le slăbească autoritatea și să le reducă eficiența în investigarea corupției. Actorii corupți încearcă să evite răspunderea punând sub semnul întrebării integritatea acestora. Astfel de relatări pot include acuzații de părtinire, incompetență sau comportament necorespunzător în rândul organelor de drept”.
RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR PENTRU O PRESĂ MAI INDEPENDENTĂ ȘI TRANSPARENTĂ
Pentru a consolida rolul mass-mediei în lupta împotriva corupției și pentru a sprijini o guvernare transparentă și responsabilă, experții CCIA recomandă întărirea și aplicarea efectivă a cadrului legal și asigurarea unei supravegheri uniforme în toate regiunile țării. Totodată, se propune sporirea transparenței privind proprietatea mass-mediei, prin reforme care să impună dezvăluirea beneficiarilor efectivi și a surselor de finanțare, precum și prin consolidarea competențelor Consiliului Audiovizualului și ale Agenției Servicii Publice. Alte măsuri vizează susținerea jurnalismului independent și de investigație, diversificarea surselor de finanțare, protecția jurnaliștilor și avertizorilor de integritate împotriva hărțuirii sau presiunilor, precum și implementarea unor programe de formare și educație media destinate atât profesioniștilor din presă, cât și publicului larg.
Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) este o structură independentă, alcătuită din experți naționali și internaționali, creată în iunie 2021 prin decret prezidențial. Misiunea sa este de a analiza problemele sistemice de corupție la nivel înalt care afectează instituțiile statului și de a sprijini consolidarea capacității acestora de a implementa politici anticorupție eficiente. CCIA colectează și examinează informații din surse verificate, elaborează rapoarte cu recomandări menite să optimizeze eforturile anticorupție și evaluează ulterior modul în care instituțiile de stat și actorii vizați pun în aplicare aceste propuneri, publicând periodic rezultatele.