Comisia Europeană (CE) a adoptat vineri, 16 septembrie, un Act european privind libertatea presei, care include un set de noi norme menite să protejeze pluralismul și independența mass-media în Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat oficial făcut public de instituția europeană.
Documentul este discutat de mai mult timp în spațiul comunitar, iar 17 organizații internaționale de media, între care Institutul Internațional de Presă, Centrul Baltic pentru Excelență Media, Centrul European pentru Presă și Libertatea Mediei, Forumul Global pentru Dezvoltare Media și altele au contribuit cu propriile idei și propuneri la elaborarea acestuia.
Vicepreședinta CE pentru valori și transparență, Věra Jourová, care a prezentat documentul în cadrul Comisiei, a declarat: „Am asistat în ultimii ani la diverse forme de presiune asupra mass-media. Acum, a sosit momentul să acționăm. Trebuie să stabilim principii clare: niciun jurnalist nu ar trebui să fie spionat din cauza meseriei sale; niciun mijloc de informare publică nu ar trebui să fie transformat în canal de propagandă. Aceasta este ceea ce propunem astăzi, pentru prima dată în istorie: garanții comune pentru a proteja libertatea și pluralismul mass-media în UE”.
La rândul său, comisarul pentru Piața internă, Thierry Breton, a adăugat: „Actul european privind libertatea presei oferă garanții comune la nivelul UE privind pluralismul vocilor și pentru ca mass-media să poată funcționa fără niciun fel de interferență, fie că este vorba de sectorul public sau privat. Un nou câine de pază european va promova aplicarea efectivă a acestor noi norme privind libertatea presei și va examina concentrările mediatice, astfel încât acestea să nu împiedice pluralismul” .
Comisia propune înființarea unui consiliu european independent pentru servicii media, format din autorități naționale din domeniul mass-media. Noua structură va promova aplicarea eficientă și coerentă a cadrului legislativ al UE privind mass-media, în special prin asistarea Comisiei în elaborarea de orientări privind aspectele legate de reglementarea mass-media. De asemenea, va putea emite avize cu privire la măsurile și deciziile naționale care afectează piețele media și concentrările de pe piață.
Un accent aparte se pune și pe instituțiile media independente din serviciul public. Astfel, finanțarea acestora ar trebui să fie adecvată și stabilă, pentru a asigura independența editorială. Directorul și consiliul de conducere al instituției publice vor trebui să fie numiți într-un mod transparent, deschis și nediscriminatoriu. Furnizorii de servicii publice trebuie să garanteze pluralismul informațiilor și opiniilor, într-un mod imparțial, în conformitate cu misiunea lor de servicii publice.
Totodată, legea stabilește noi cerințe pentru alocarea publicității de stat către mass-media, astfel încât aceasta să fie transparentă și nediscriminatorie. La fel, se dorește sporirea transparenței și obiectivității sistemelor de măsurare a audienței, care au un impact asupra veniturilor din publicitatea media, în special în online.
În ceea ce privește presa online, documentul include garanții împotriva eliminării nejustificate a conținutului media produs conform standardelor profesionale. În cazurile care nu implică riscuri sistemice, cum ar fi, de exemplu, dezinformarea, platformele online foarte mari care vor intenționa să elimine anumite conținuturi media legale, considerate a fi contrare politicilor lor, vor trebui să informeze furnizorii de servicii media cu privire la motivele pentru care acestea au fost eliminate. Orice plângere depusă de furnizorii de servicii media va fi tratată cu prioritate de platformele respective.
După ce a fost adoptat de către Comisia Europeană, proiectul urmează să fie examinat de către Parlamentul European și statele membre, în cadrul procedurii legislative ordinare, pentru a deveni aplicabil în întreaga Uniune Europeană, se menționează în comunicatul de presă al CE.