Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat că va solicita, începând cu 4 noiembrie, acreditarea jurnaliștilor în procesul de comunicare cu reprezentanții instituției. Potrivit unui protocol făcut public, noile reguli au drept scop „să sprijine procurorii să își îndeplinească atribuțiile de serviciu fără a fi implicați în declarații sau schimb de opinii”. Unii jurnaliști consideră însă că decizia poate crea impedimente redacțiilor.
Documentul făcut public de PA instituie acreditarea nominală a jurnaliștilor, fapt care presupune ca fiecare redacție să expedieze instituției un demers oficial, detalii privind numele, prenumele, numărul de telefon și adresa electronică a reporterului, precum și copia legitimației sale de presă. În baza acestor informații, Procuratura urmează să ia o decizie privind eliberarea acreditării și să anunțe redacția în termen de cinci zile lucrătoare din data recepționării actelor.
Totodată, PA cere ca solicitările de informație să fie expediate pe email și face o distincție între cele urgente și cele care necesită un răspuns amplu. În primul caz, bunăoară, cum ar fi confirmarea sau infirmarea unor acțiuni sau informații de către procurori, în linia de subiect al emailului expediat se va indica precizarea „URGENT”. Răspunsul la astfel de solicitări ar urma să fie remis cât mai prompt, după cum vor permite circumstanțele instituționale, se arată în document. În cazul solicitărilor ample, cererea de furnizare a informației trebuie formulată într-un document separat, semnat cu semnătura electronică.
Într-o notă finală, reprezentanții Procuraturii precizează că regulile propuse nu prevalează prevederilor legale privind accesul la informație și nu au drept scop limitarea acestuia.
Inițiativa PA a general nemulțumiri printre jurnaliști. Unii susțin că decizia cu privire la acreditare riscă să genereze impedimente în activitatea lor profesională. „Redacțiile se confruntă cu o criză de angajați și flux continuu de reporteri noi, ceea ce ar însemna să trimitem destul de des solicitări ca să ni se elibereze astfel de acreditări. În plus, unele evenimente de interes public sunt anunțate cu o oră sau două înainte, cu câteva zeci de minute chiar, iar reporterul acreditat poate să se afle în teren, la nordul sau sudul țării. Ce face redacția în așa caz? Riscă să rateze subiectul. Cred astfel că există riscul să ni se creeze impedimente în reflectarea activității Procuraturii Anticorupție. Soluția, în opinia mea, rezidă în eliberarea acreditărilor la purtător, așa cum se întâmplă la Parlament, când orice jurnalist din redacție poate folosi acreditarea”, susține Liuba Șevciuc, cofondatoarea proiectului media CU SENS.
Victor Moșneag, redactor-șef al publicației Ziarul de Gardă, îi împărtășește temerile: „Majoritatea redacțiilor nu au persoane specializate pe domenii, toți fac de toate. Azi un jurnalist are nevoie să interacționeze cu PA, mâine altul. Azi un jurnalist este pe tură, mâine altul. Azi un jurnalist este în redacție, mâine nu-i. Și atunci, ce facem? Ne acredităm continuu și așteptăm cele cinci zile pentru a ni se zice dacă suntem acreditați sau nu? În plus, din conținutul acestui document nu am înțeles clar care e rolul acreditării, or, se menționează că acest demers nu influențează și nu are prioritate în fața legii cu privire la accesul la informații.”
Jurnalistul consideră că inițiativa trebuia să fi fost consultată întâi de toate cu breasla jurnalistică. „Înțeleg că nu e normal ca un procuror să răspundă o zi întreagă la zecile de solicitări ale jurnaliștilor, dar nu cred că soluțiile propuse de PA rezolvă problema. Cred că era necesară o discuție înainte de a se lua această decizie, pentru ca ambele tabere să-și spună punctul de vedere. Cu siguranță ar fi fost util pentru toți. O decizie unilaterală nu vorbește deloc despre transparență”, potrivit lui Victor Moșneag.