Presa online, cu publicitatea pusă pe pauză: „Efectele se vor resimți un termen considerabil de lung”

Instituțiile media online, ca și televiziunile, resimt impactul conflictului armat din Ucraina, în urma căruia mai multe companii au renunțat să plaseze publicitate în presă. În asemenea condiții, reprezentanții mai multor portaluri informaționale își pun speranțele în susținerea cititorilor și a donatorilor externi pentru a putea să activeze în continuare.

Pentru unii manageri media, impactul războiului și reacția pieței din prezent seamănă cu situația de la începutul pandemiei de coronavirus. „Diferența este că în martie 2020, când începea pandemia, companiile de pe piață nu știau cum să reacționeze, or acum brandurile au reacționat firesc – au oprit campaniile de promovare în condițiile în care la granița Moldovei se întâmplă o dramă. S-au oprit campaniile de bannere, plasamentele comerciale. Între timp, am oprit și noi ofertarea. La modul practic, nu mai avem acele venituri lunare de aproximativ 12.000 de euro pe care le generam din reclamă și care asigură jumătate din bugetul necesar funcționării”, explică Irina Ghelbur, directoarea Interakt Media, companie care deține portalul Agora.md.

Ce a făcut echipa pe care o conduce? A oprit lansarea campaniilor pregătite anterior, cum ar fi cea de Dragobete, o campanie de 8 martie și ofertele personalizate către diverse branduri; au direcționat efortul departamentului comercial (4 persoane) pentru crearea unei pagini noi – Crisis FAQ și pentru distribuția conținutului creat de redacție, acum la volume dublate. „Ceea ce sper să reușim în următoarea perioadă este să convingem cititorii despre cât de important este să susțină o instituție media în condiții de criză – de altfel, avem vreo zece abonați noi doar în ultimele zile -, dar și să ne asigurăm că obținem o asistență de urgență cu ajutorul organizațiilor internaționale și granturilor”, concuzionează Irina Ghelbur.

PLANURI DATE PESTE CAP

Managera de la portalul Diez.md, Alina Gîrneț, mărturisește că războiul a prins echipa în plină organizare a unei serii de evenimente dedicate sistemului educațional din Moldova, precizând că este unul dintre proiectele de autor, realizat în comun cu partenerii lor comerciali. Astfel, ei au fost nevoiți să suspende inițiativa.

Alina Gîrneț afirmă că era sigură cu privire la reacția clienților – să oprească, pentru moment, promovările planificate. „Mai mult, ne-am găsit în situația în care noi să le recomandăm să o facă, având în vedere schimbarea totală a focusării echipei pe știrile despre război și despre criza refugiaților din țară, chiar dacă circa 90% din veniturile echipei Diez vin din activitatea comercială. Am lucrat mult pentru acest tip de sustenabilitate, încercând să reducem din dependența față de granturi. Acum suntem însă în situația când grija pentru sustenabilitate e înlocuită cu grija pentru supraviețuire”, ne spune ea.

Reprezentanta Diez.md estimează că și în cazul unui scenariu pozitiv, dacă războiul se încheie curând, „efectele asupra pieței publicității online se vor resimți pe un termen considerabil de lung”. „Dar, în același timp, importanța surselor media independente într-o țară afectată continuu de propagandă și știri false, cu atât mai mult, într-o vecinătate atât de proximă cu scena de război, nu a fost niciodată mai mare”, constată Alina Gîrneț.

Ea precizează că, chiar și în condițiile existente, a fost luată decizia să nu se reducă din salariile reporterilor deocamdată, „având în vedere că echipa depune un efort mult mai mare în această perioadă, trecând prin epuizare și stres continuu”. „Ceea ce facem acum e să vorbim cu partenerii noștri, atât din Moldova, cât și de peste hotare, explicându-le situația în care ne aflăm, sperând că ne pot ajuta să identificăm resurse de urgență pentru susținerea jurnaliștilor”, conchide Alina Gîrneț.

„BA PANDEMIA, BA RĂZBOI”

Unii reprezentanți ai presei locale spun că nu au resimțit deocamdată mari schimbări în comportamentul furnizorilor de publicitate, „dar ne așteptăm că va fi mai rău. Ianuarie și februarie și așa sunt luni nu prea bune. Deocamdată refuzuri de la companiile din Chișinău pentru publicitate încă nu am sesizat. (…) La noi ba Covid, ba război. Numai probleme”, potrivit directorului ziarului și portalului SP Bălți, Veaceslav Perunov. 

„Oamenii și furnizorii de publicitate se tem și sunt dezorientați. Am câștigat puțin de 8 martie, cu publicitatea afacerilor mici pe Instagram, dar e puțin, niște bănuți”, completează el și speră că lucrurile se vor îmbunătăți spre vară.

Și reprezentanții unor posturi TV ne-au declarat anterior că mai multe companii și-au retras sau au suspendat publicitatea atât pe micile ecrane, cât și pe site-urile lor oficiale. Bunăoară, reprezentanții Pro TV Chișinău constată „o reducere bruscă a numărului de comenzi de plasare de publicitate atât pe postul Pro TV, cât și pe portalul de știri Protv.md”.

LA CE VISEAZĂ SPECIALIȘTII DIN PUBLICITATE

Directoarea executivă a Asociației Agențiilor de Publicitate (AAPM), Galina Zablovscaia, spune că principala cauză privind reducerea publicității ar fi stoparea sau schimbarea logisticii de aprovizionare cu mărfuri din Est. „Eu cred că sub aspectul politic, de fapt, se ascunde o problemă reală privind furnizarea mărfurilor care există la moment. Spre exemplu, echipamentele agricole care ajungeau la noi din Belarus acum trebuie să fie aduse prin Europa. Anterior ele veneau direct prin Ucraina, dar acum e foarte complicat de făcut acest lucru. Problema vizează și importul pieselor etc. Să faci publicitate la ceea ce nu poți aduce e absurd. De aceea cred că principala cauză e logistica”, ne-a spus Galina Zablovscaia.

Ea a subliniat că în Republica Moldova cei mai mari furnizori de publicitate sunt reprezentanți ai domeniului farmaceutic, care deocamdată nu au renunțat la publicitate. „Este așa o înțelegere că în cazul în care domeniul farmaceutic ocupă poziții de lider în publicitate, acest lucru ne vorbește despre nivelul de bunăstare a țării. Adică, oamenii, să mă scuzați de expresie directă, au bani doar de medicamente. Eu mă ocup de publicitate de 30 de ani în țara noastră și visez la acea clipă când vom difuza publicitate cu iahturi, diamante, zboruri pe lună, anume la noi în țară, dar la noi se face publicitate la depozite, credite urgente fără garanții și la obiecte de primă necesitate. Mergeți în alte țări și vedeți blocul de publicitate și pentru ce are bani lumea de acolo”, mai spune Zablovscaia.

În context, ea a făcut trimitere la datele unei cercetări care arată că a crescut audiența TV inclusiv pe segmentul de divertisment, pentru că oamenii vor să se relaxeze și să detașeze de avalanșa de știri negative. „Da, în pandemie a crescut numărul utilizatorilor de Internet. Totuși, numărul lor nu depășește audiența TV. Putem să vorbim de unele categorii de vârstă, însă televiziunea prevalează”, a comentat Galina Zablovscaia.

Reprezentanta AAPM a remarcat și faptul că puterea de cumpărare a cetățenilor scade și, astfel, cel mai probabil, conținutul reclamelor nu se va schimba. „Astfel scade interesul furnizorilor mari de publicitate. Nu are rost să promoveze la noi reclama unor automobile scumpe, spre exemplu, pentru că populația nu are bani pentru asta”, a spus ea.

Radiourile își mențin audiența fără schimbări, potrivit ei. Galina Zablovscaia nu exclude că, pe viitor, se vor restructura bugetele de publicitate între canale și casele de vânzări. Ea a remarcat că postul public de televiziune Moldova 1 are toate șansele să câștige un teren semnificativ pe piața de publicitate datorită celei mai bune acoperiri din punct de vedere tehnic, însă furnizorul ar trebui să crească calitatea conținutului difuzat.

Exit mobile version