O nouă abordare în domeniul mass-media, jurnalismul de soluții, tinde să reorienteze conținutul știrilor pentru a-l face mai puțin negativ, axat pe opinii, spre unul bazat pe constructivism, fapte și mai multă transparență. Centru European de Jurnalism (CEJ) a lansat un ghid explicativ pentru jurnaliști și redacții, pentru a încetățeni acest concept pe o piață media marcată tot mai mult de dorința de a evita știrile, așa cum arată un raport Reuters pentru anul 2022.
Conform explicațiilor CEJ, jurnalismul de soluții investighează și explică de o manieră critică și obiectivă modul în care oamenii încearcă să rezolve probleme de impact. În timp ce mulți jurnaliști definesc știrile ca fiind „ce s-a întâmplat rău”, jurnalismul de soluții își propune să extindă această definiție. Potrivit autorilor, soluțiile identificate pentru anumite probleme sunt, de asemenea, demne de a deveni știri. Printr-o reflectare riguroasă, bazată pe dovezi și pe soluții, jurnaliștii pot prezenta întregul subiect. În ideea de a evita știrile superficiale sau excesiv de pozitive care simplifică problemele abordate, Solutions Journalism Network (SJN) recomandă fundamentarea materialelor jurnalistice pe patru piloni care sunt explicați în ghid:
- RĂSPUNSUL – acesta nu reprezintă doar o persoană sau o organizație, ci și un răspuns la o problemă și modul în care s-a produs.
- INFORMAȚII DE CONTEXT – prin intermediul cărora alte părți implicate pot oferi un răspuns, nu doar inspirație.
- DOVEZI – oferă dovezi disponibile, cum ar fi date sau rezultate calitative, examinând eficacitatea (sau lipsa ei), nu doar intențiile.
- LIMITĂRI – sunt prezentate și limitele, neajunsurile unui răspuns, evitate fiind exagerările.
Prin urmare, jurnalismul de soluții are scopul de a aduce o perspectivă echilibrată și de a furniza informații concrete despre modurile în care oamenii încearcă să rezolve problemele, contribuind astfel la o reflectare comprehensivă a subiectelor de presă. Acest fapt este încurajat și de tendința covârșitoare (83%) a consumatorilor de știri de a se implica mai profund și cu mai multă încredere în subiectele axate pe soluții, decât pe cele concentrate pe probleme (55%), o arată un studiu SJN.
În procesul de identificare a unor posibile subiecte, autorii sugerează jurnaliștilor să caute răspunsuri la întrebări precum: „Ce se poate face în legătură cu această problemă?” sau „Cine gestionează mai bine această problemă?”
„Scopul principal al jurnalismului de soluții nu este să facă oamenii să se simtă bine, deși este un impact minunat atunci când acest lucru se întâmplă. Scopul este să informeze oamenii mai bine”, susține Nina Fasciaux, directoare a Departamentului de Parteneriate și Burse a SJN.
Ghidul oferă și o serie de bune practici, întrebări esențiale, tehnici de lucru, surse de inspirație, dar și instrumente utile pentru jurnalismul de soluții.