Guvernul a aprobat, miercuri, 22 iulie, proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției care instituie, pentru prima dată, un cadru juridic împotriva acțiunilor în justiție intentate cu scopul de a intimida sau reduce la tăcere persoanele implicate în dezbateri de interes public, așa-numitele SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation – acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice). Documentul urmează să fie transmis Parlamentului pentru examinare.
Potrivit Ministerului Justiției, de o mai mare protecție împotriva procedurilor judiciare abuzive vor beneficia jurnaliștii, apărătorii drepturilor omului, activiștii civici, avertizorii de integritate și membrii organizațiilor neguvernamentale.
„Pentru a combate aceste amenințări, în Legea cu privire la libertatea de exprimare sunt introduse noțiunile de «mobilizare publică» și de «proceduri judiciare abuzive împotriva mobilizării publice». Totodată, este inclusă o listă de indicii care va permite judecătorului să stabilească caracterul abuziv al litigiului”, se arată în comunicatul instituției.
CE PREVEDE PROIECTUL
Inițiativa transpune Directiva (UE) 2024/1069, adoptată de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene în aprilie 2024, și modifică cinci acte normative: Legea cu privire la libertatea de exprimare, Codul contravențional, Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat, Legea taxei de stat și Codul de procedură civilă.
Spre deosebire de directiva europeană, care vizează doar litigiile cu elemente transfrontaliere, proiectul din Republica Moldova acoperă și procesele civile interne inițiate împotriva persoanelor implicate în activități de mobilizare publică. Mobilizarea poate ține de efectuarea oricărei declarații sau desfășurarea oricărei activități, în exercitarea, spre exemplu, a dreptului la libertatea de exprimare și de informare, și care privește o chestiune de interes public.
Astfel, proiectul introduce trei instrumente-cheie pentru cei acționați abuziv în judecată:
- Cauțiunea — instanța poate obliga reclamantul să depună o garanție care să acopere cheltuielile de judecată și eventualele despăgubiri;
- Respingerea rapidă a cererilor vădit neîntemeiate — pârâtul poate cere instanței să resping repede o acțiune, înainte de începerea dezbaterilor. Instanța trebuie să decidă în cel mult o lună, iar reclamantul are la dispoziție cel mult 15 zile să demonstreze că acțiunea sa nu este vădit neîntemeiată;
- Despăgubiri și amenzi — cei care intentează procese abuzive pot fi obligați la despăgubiri integrale și la o amendă de la 20 la 5.000 de unități convenționale (aproximativ 1.000–250.000 de lei), plătibilă la bugetul de stat. Instanța poate dispune și publicarea hotărârii în mass-media.
Mai mult, legea identifică o serie de indicii prin care judecătorii pot recunoaște un proces abuziv, cum ar fi: dezechilibrul de putere dintre părți, valoarea excesivă sau disproporționată a pretențiilor, procese multiple pornite pentru aceleași fapte, intimidarea sau hărțuirea reclamantului față de pârât și tacticile procedurale de rea-credință.
„O altă modificare este eliminarea răspunderii contravenționale pentru defăimare, conform recomandărilor Consiliului Europei. Totodată, persoanele care figurează în acțiuni de tip SLAPP vor putea beneficia de asistență juridică garantată de stat și vor fi scutite de plata taxei de stat atunci când solicită repararea prejudiciului suferit”, menționează Ministerul Justiției.
JURISTA CRISTINA DURNEA: „O LEGE BINE REDACTATĂ NU GARANTEAZĂ, PRIN EA ÎNSĂȘI, O PROTECȚIE EFICIENTĂ”
Jurista Centrului pentru Jurnalism Independent, Cristina Durnea, susține că aprobarea proiectului de către Guvern „marchează începutul unei etape la fel de importante ca procesul de elaborare a proiectului”, iar etapa decisivă urmează în Parlament. Potrivit ei, „este important ca proiectul să nu fie diluat și să fie păstrate mecanismele esențiale care îi dau eficiență.”
„În forma sa actuală, proiectul este unul ambițios și, din multe perspective, chiar mai avansat decât soluțiile legislative adoptate în mai multe state membre UE. E îmbucurător că printre prevederile proiectului se regăsește și abrogarea articolului 70 din Codul contravențional (Calomnia), un mecanism utilizat în repetate rânduri pentru intimidarea jurnaliștilor”, precizează jurista.
Totodată, ea menționează că Centrul pentru Jurnalism Independent a semnalat, în ultimii ani, caracterul problematic al acestei norme. „Experiența arată că o lege bine redactată nu garantează, prin ea însăși, o protecție eficientă. Pentru ca legea să ofere protecția pe care și-o propune, va fi nevoie de judecători și avocați care să înțeleagă scopul acestor mecanisme și să le aplice consecvent”, conchide jurista.
Anterior, Media Azi a explicat pe larg care sunt standardele Uniunii Europene privind protejarea dezbaterii publice, care sunt lacunele legislative ale Republicii Moldova în acest sens, dar și ce ar urma să se schimbe, în practică, odată cu ajustarea legislației.