Republica Moldova va avea o nouă lege a mass-mediei și un Cod al Serviciilor Media Audiovizuale actualizat. Despre „golurile” din legislația actuală, necesitatea adaptării la noile realități, dar și despre ajustarea la standardele UE au discutat mai mulți experți, reprezentanți ai societății civile și ai autorităților la Forumul Mass-Media 2024. Evenimentul s-a desfășurat la Chișinău pe 2-3 decembrie.
Statutul de țară candidată la aderare la Uniunea Europeană obligă Republica Moldova să ajusteze legislația națională la cea a UE, iar asta într-un context în care, așa cum remarcă experți și juriști din domeniul media, sectorul a evoluat vertiginos, o bună parte a presei a migrat în spațiul online, rețelele sociale au căpătat o popularitate tot mai mare, iar Legea presei, adoptată acum 30 de ani, a căzut în desuetudine, fiind depășită sub numeroase aspecte. O lege a mass-mediei, la proiectul căreia în prezent lucrează un grup de experți, ar urma să soluționeze un șir de lacune, iar altele ar trebui remediate prin amendarea legislației deja în vigoare.
„În primul rând, nu avem o reglementare a mass-mediei online și ceea ce ar trebui să facem – și în regim alert – este o lege a serviciilor mass-media. Legislația europeană operează cu această sintagmă – servicii media, fie că e vorba de servicii audiovizuale, presă tradițională sau online. Asta ar trebui să facem. Nimeni nu măsoară piața media tradițională, tipărită și online, n-a măsurat-o niciodată și, pentru că nu există anumite proceduri exacte, și aici trebuie să intervenim”, a enumerat în cadrul Forumului Ion Bunduchi, președintele Asociației Presei Electronice (APEL).
„Este evidentă necesitatea de a interveni, în mod urgent, cel puțin pe audiovizual și, cu mult mai mare acuratețe, pe domeniul online. În același timp, la nivelul UE au fost dezvoltate mai multe standarde ce țin de protecția jurnaliștilor. În acest sens, ar trebui să completăm acele garanții din legea privind libertatea de exprimare, care se referă la confidențialitatea surselor de informare și protecția acestora, da și inadmisibilitatea interceptării jurnaliștilor și a staffului unei instituții mass-media”, a completat Cristina Durnea, juristă media la Centrul pentru Jurnalism Independent.
Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media din cadrul Parlamentului, le împărtășește opinia. „Provocarea cea mai mare ține, într-adevăr, de sursele online și de modul în care trebuie să obținem totuși transparență maximă în ceea ce privește proprietatea, activitatea financiară, sprijinul financiar, economic, dar nu în ultimul rând și crearea acelor modalități și mecanisme care să sprijine presa și pe partea de autonomie și existență neamenințată din punct de vedere economico-financiar”, a declarat deputata.
Provocarea reglementării presei online și a influencerilor
Cei prezenți la eveniment au observat faptul că influencerii rămân în afara oricărei reglementări, chiar dacă activitatea lor are impact și ar putea lua locul mass-mediei tradiționale. „Sigur că noi ne avântăm în niște ape tulburi, dar dacă ne așezăm și încercăm să discutăm, să dezbatem, probabil ajungem la o versiune de compromis”, a comentat experta Lilia Ioniță. Nici platformele de partajare a materialelor video, precum Youtube, nu sunt o excepție. „Este adevărat că nici statele membre UE încă nu au palpat până la capăt modalitatea de monitorizare și disciplinare a acestor subiecți. Cu toate acestea, Republica Moldova trebuie să-și asigure un minim de reglementări ce vizează online-ul, cel puțin pe platformele de partajare”, potrivit Cristinei Durnea.
„Oricât ar părea de greu și dur, trebuie să intervenim și pe partea de online sau cel puțin pe serviciile neliniare, care sunt reglementate în redacția actuală a Codului Serviciilor Media, dar sunt prevederi pe care nici noi nu am văzut foarte bine cum să le aplicăm deocamdată. Și serviciile neliniare, și cele care țin de platformele de partajare video – toate trebuie aduse în concordanță cu legislația europeană, suntem obligați să o facem”, a confirmat vicepreședinta Consiliul Audiovizualului, Aneta Gonța.
În prezent nu este clar dacă pentru supravegherea și monitorizarea mass-mediei digitale va fi creată o instituție nouă sau Consiliul Audiovizualului va prelua competențele ce vizează acest domeniu.
Necesitatea actualizării CSMA
Între timp, un alt grup de inițiativă lucrează la un proiect de amendare a Codului Serviciilor Media Audiovizuale, cu scopul „să soluționeze în regim de pompieri anumite neconformități și reglementările din acquis-ul comunitar”, așa cum a precizat Cristina Durnea.
Potrivit ei, una dintre modificările propuse vizează aspectul asigurării transparenței proprietății mass-media: „Acest lucru presupune fie capacitarea Consiliului Audiovizualului pentru a-i permite să investigheze și să asigure respectarea regimului juridic al proprietății, fie crearea unei entități noi care să administreze acest domeniu”.
Și vicepreședinta CA, Aneta Gonța, a atras atenția asupra mai multor situații în care prevederile Codului lasă loc de interpretare, ceea ce pune în dificultate aplicarea legii de către autorități, exemplificând prin articolele ce se referă la produsul local al posturilor TV și radio, cotele de programe obligatorii și programe în limba română sau protejarea patrimoniului cultural. Totodată, vicepreședinta autorității a subliniat necesitatea regândirii sistemului de sancțiuni. Potrivit ei, este ridicol să aplici o amendă de 5.000 de lei sau o avertizare publică pentru o abatere foarte gravă.
„Este evident că sancțiunile trebuie revăzute. De ce conținuturile care nu protejează minorii sunt sancționate mai blând decât altele?”, s-a întrebat în context Ion Bunduchi.
Alt sector care necesită intervenție ține de asigurarea principiului liberei recepții a serviciilor media audiovizuale. „Având în vedere necesitatea de a securiza spațiul informațional al Republicii Moldova, în prezent, Codul Serviciilor Media Audiovizuale interzice transmisiunea programelor produse în alte state decât cele membre UE, Canada, SUA etc., cu alte cuvinte – cele produse în Federația Rusă. În virtutea standardelor internaționale consacrate, Republica Moldova poate și trebuie să restricționeze anumite conținuturi, dar analizând fiecare caz în parte. Deci restricția nu trebuie să fie legată de statul unde a fost produs serviciul media audiovizual”, a explicat Cristina Durnea.
Numirea conducerii TRM și GRT
Participanții la Forum au invocat și propunerea ca membrii Consiliului de Observatori al postului public de televiziune din regiunea găgăuză, GRT, să nu mai fie numiți de Adunarea Populară a regiunii, dar de Consiliul Audiovizualului. O măsură similară ar urma să fie aplicată și pentru funcția de director general al radiodifuzorului public național, Teleradio-Moldova, votat în prezent de Parlament, dar și pentru membrii Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al TRM, desemnați și ei de membrii legislativului.
„[Trebuie să] ne întoarcem la mecanismul când membrii consiliilor de supraveghere ai furnizorilor publici sunt desemnați de CA. Considerăm că așa ar fi echitabil și logic, dar rămâne să vedem dacă inițiativa va rămâne în picioare pe parcursul dezbaterilor. Grupul de lucru va veni cu propuneri, dar nu noi le vom vota”, a specificat Ion Bunduchi.
Legat de activitatea TRM, Cristina Durnea a menționat că este nevoie și de sporirea și detalierea criteriilor de eligibilitate pentru candidații la funcțiile de conducere a radiodifuzorului public național, de la care se așteaptă mai multă transparență în administrarea instituției.
Întrebată despre aceste propuneri, Liliana Nicolaescu-Onofrei a răspuns că și-a asumat „obligațiunea ca prevederile ce țin de inamovibilitatea conducerilor instituțiilor menționate, CA ca reglementator și Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare al TRM, să fie neapărat implementate”. Potrivit ei, se așteaptă ca aceste modificări să fie discutate pe platforma comisiei parlamentare în luna decembrie, ca la începutul anului viitor să fie propuse spre adoptare în Parlament.