Proiectul noii legi a mass-mediei a fost votat de Parlament în prima lectură, cu susținerea a 53 de deputați. Prin acest cadru legal actualizat, autoritățile își propun să adapteze normele ce reglementează domeniul media la evoluțiile recente și promit alinierea acestuia la standardele europene privind libertatea presei, pluralismul mediatic şi transparenţa proprietății mass-media.
În cadrul dezbaterilor din plen, deputata Liliana Nicolaescu-Onofrei a prezentat legea drept „rezultatul unui efort considerabil” al mai multor deputați, experți media, cu contribuția reprezentanților Ministerului Culturii și Consiliului Audiovizualului. Ea a enumerat principalele prevederi ale documentului, care vizează definirea mai multor concepte relevante domeniului, consolidarea protecției jurnaliștilor, instituirea registrului furnizorilor de servicii mass-media, consolidarea garanțiilor privind independența editorială a presei, clarificarea rolurilor autorităților implicate în domeniu, transparentizarea surselor de finanțare și proprietate, promovarea mecanismelor de autoreglementare. „Astfel, legea își propune o funcționare mai transparentă, echitabilă și democratică a pieței mass-media din Republica Moldova”, potrivit președintei comisiei parlamentare pentru mass-media.
Ea a ținut să precizeze că „în niciun caz acest proiect nu creează mecanisme de cenzură sau de control la nivel editorial și nu atribuie instituțiilor publice niciun fel de competențe care să interfereze în activitatea mass-media”.
Mai mulți deputați au adresat întrebări de clarificare cu privire la aspecte precum viitorul registru al instituțiilor mass-media, lipsa definirii conținutului vădit ilegal, procedura de acreditare a jurnaliștilor la evenimente de interes public, protecția copiilor și adolescenților, precum și combaterea fenomenului discursului de ură. Fiind întrebată cum va contribui această lege la creșterea încrederii cetățenilor în instuțiile mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei s-a referit la două aspecte: sporirea transparenței finanțării și proprietății entităților media și asigurarea calității jurnalistice prin mecanismele de autoreglementare pe care le promovează acest proiect.
În luarea sa de cuvânt, Adela Răileanu, reprezentanta Partidului Socialiștilor, a recunoscut că Republica Moldova are nevoie de o nouă lege a mass-media, iar în proiect există prevederi importante și necesare, însă, în opinia ei, problema nu este scopul declarat al legii, ci modul în care anumite prevederi sunt formulate și urmează a fi aplicate. „Spre exemplu, proiectul instituie registrul furnizorilor de servicii media. Deși înscrierea este voluntară, ea devine o condiție de supraviețuire, deoarece accesul presei la subvenții și finanțări publice depinde direct de acest registru. Practic, un minister condus de un membru desemnat politic va decide cine este cuminte și merită subvenții și cine nu”, potrivit deputatei. În plus, ea consideră că legea riscă să instituie un control în două etape pentru televiziuni și posturile de radio, odată ce ele rămân sub monitorizarea și controlul Consiliului Audiovizualului, dar „prin mecanismele de înregistrare și aplicare la subvenții, apare și Ministerul Culturii. (…) Se conturează un sistem cu două centre de influență”. Adela Răileanu a exprimat obiecții și cu privire la rolul consacrat Consiliului de Presă: „Autoreglementarea presupune recunoașterea și susținerea întregii bresle jurnalistice, nu doar a unui grup restrâns de organizații”.
Și alți deputați din opoziție, între care exponenți ai fracțiunilor Partidului Nostru și ai „Alternativa”, s-au referit la potențiale riscuri de cenzură și imixtiune sau „pârghii pentru a ține presa sub control, sub acoperirea valorilor europene”.
De cealaltă parte, deputata Marcela Adam a Partidului Acțiune și Solidaritate a insistat că este vorba de mai mult decât o simplă reglementare a unui domeniu, ci despre o lege care ar asigura „dreptul fiecărui cetățean de a fi informat corect, libertatea presei și responsabilitatea celor care pretind a face presă”. „Securitatea informațională este parte a securității naționale, nu putem rămâne cu reguli scrise pentru o lume care nu mai există, nu putem apăra democrația secolului XXI cu instrumentele secolului trecut. Noua lege creează reguli clare și moderne. Este o lege care recunoaște transformările tehnologice și oferă instrumente pentru dezvoltarea unui ecosistem mediatic sănătos, pluralist și rezilient”, a spus parlamentara.
CE PREVEDE LEGEA
Media Azi a scris anterior că proiectul a fost înregistrat în Parlament la mijlocul lunii aprilie, o nouă lege fiind necesară în contextul evoluției semnificative a sectorului în ultimii ani. Legea presei, actuală până de curând, a fost adoptată la începutul anilor ‘90, când spațiul mediatic era dominat de presa scrisă. „Evoluţiile tehnologice şi transformarea modului de producere şi distribuire a informației au generat noi provocări pentru funcționarea independentă a instituţiilor media. Creşterea rolului platformelor digitale şi al altor intermediari online în distribuția conținutului jurnalistic, precum şi schimbările structurale ale pieței media evidențiază necesitatea consolidării garanțiilor privind independența editoríală şi protecția activității jurnalistice împotriva ingerințelor nejustificate. În fața acestor schimbări, cadrul legislativ actual nu asigură o reglementare eficientă”, se arată în nota de fundamentare.
De asemenea, este necesară alinierea cadrului normativ național la standardele europene privind libertatea presei, pluralismul mediatic şi transparenţa proprietății mass-media. Astfel, proiectul transpune parțial prevederi din Regulamentul (UE) 2024/1083, care stabilește reguli comune pentru serviciile media în Uniunea Europeană, vizând protecția independenței editoriale, transparența proprietății, protecția surselor jurnalistice și evaluarea concentrării mediatice.
Inițiativa stabilește clar că statul trebuie să garanteze libertatea de exprimare a mass-mediei și nimeni nu poate interzice sau împiedica difuzarea informațiilor de interes public decât în condițiile legii. „Independența editorială a furnizorilor de servicii mass-media este recunoscută și garantată de lege. Cenzura, sub orice formă, este interzisă”, stipulează actul. Mai mult, „constrângerea, intimidarea sau exercitarea oricăror presiuni asupra jurnalistului în scopul influențării activității jurnalistice atrage răspundere contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii”.
Totodată, conform textului de lege, „furnizorii de servicii mass-media au obligația să asigure transparența structurii de proprietate și a surselor de finanțare”.
În ceea ce privește securitatea jurnaliștilor, proiectul inițiativei legislative prevede asigurarea protecției și siguranței acestora, în special în contextul acțiunilor de război, al conflictelor, protestelor și demonstrațiilor de orice natură.
Proiectul de lege introduce un set de prevederi noi. În primul rând, este vorba de definirea principalelor concepte relevante pentru domeniu, precum pluralism mediatic, responsabilitate editorială, furnizor de servicii mass-media, concentrări pe piața mass-media. Legea introduce și o definiție explicită a „dezinformării”, vizând combaterea informațiilor false sau înșelătoare care pot produce prejudicii publice, aspect cu relevanță directă pentru circulația rapidă a conținutului digital.
De asemenea, se prevede instituirea unui registru al furnizorilor de servicii mass-media, ce ar urma să fie gestionat de Ministerul Culturii și să aibă, potrivit autorilor, „caracter benevol”. Acesta ar fi destinat evidenței administrative a furnizorilor de servicii mass-media şi facilitării accesului publicului la informații privind structura proprietății şi principalele surse de finanțare ale instituțiilor media. Autoritățile își mai propun clarificarea rolurilor instituțiilor publice implicate în domeniul mass-media, în special ale Ministerului Culturii, Consiliului Audiovizualului şi Consiliului Concurenței.
Totodată, sunt stipulate reglementări pentru mediul online și spațiul digital. Textul definește pentru prima dată noțiunea de „platformă online” ca serviciu de găzduire care stochează și diseminează informații către public, extinzând astfel cadrul legal tradițional al presei către mediul digital. De asemenea, responsabilitatea editorială este clarificată prin includerea obligației de verificare continuă a conținutului generat cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială. Proiectul mai prevede reguli de transparentizare a structurii de proprietate și a surselor de finanțare pentru furnizorii de servicii mass-media, inclusiv cei din mediul online, și consolidează protecția drepturilor la viață privată și a datelor cu caracter personal.
Autorii precizează că proiectul legii a fost supus expertizei Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneția) şi Consiliului Europei, iar recomandările au fost integrate „în măsura în care acestea sunt compatibile cu structura cadrului normativ național şi cu obiectivele de politică publică urmărite prin proiect”. La sfârșitul lunii mai, documentul a fost avizat și de Guvern.