Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) nu a atestat violarea dreptului la libertatea de exprimare și nici încălcarea dreptului la protecția proprietății în cauza fostului post de televiziune NIT (Noile Idei Televizate S.R.L.) împotriva Republicii Moldova. Decizia a fost adoptată pe 5 aprilie.
Reprezentanții NIT s-au plâns la CEDO în 2012, după ce autoritatea de reglementare a retras licența de emisie a canalului, argumentând că astfel li s-a încălcat dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la proprietate. Compania a cerut Curții să examineze și dacă legislația națională putea impune o obligație de neutralitate și imparțialitate în buletinele de știri ale unei televiziuni private ce difuzează pe frecvențe naționale.
Potrivit deciziei CEDO, 14 judecători au votat în favoarea faptului că nu a existat încălcarea libertății de exprimare în acest caz, în timp ce trei s-au exprimat împotrivă. Totodată, 15 magistrați au susținut ideea că nu a fost încălcat dreptul la proprietate, doi fiind contra.
Curtea de la Strasbourg a recunoscut că, într-un sector atât de sensibil precum mass-media audiovizuală, statul era obligat să pună în aplicare un cadru legislativ și administrativ adecvat pentru a garanta un pluralism real și efectiv. „În plus, când e vorba de audiovizual, statele aveau datoria de a se asigura, în primul rând, că publicului i se oferă acces la informații imparțiale și corecte, și la mai multe opinii și comentarii, prezentând, printre altele, diversitatea viziunilor politice din țară și, în al doilea rând, că jurnaliștii și alți profesioniști din mass-media audiovizuală nu au fost împiedicați să transmită astfel de informații si comentarii”, potrivit documentului.
Curtea a reamintit că politica națională în privința pluralismului, promovată de autoritățile naționale și reglementată de Codul Audiovizual din 2006 din Republica Moldova, a avut parte de o evaluare pozitivă din partea experților Consiliului Europei. „Deși politica autorităților naționale putea fi privită ca una destul de strictă, speța se referă la perioada dinainte de tranziția la televiziunea terestră digitală, când numărul frecvențelor a fost foarte limitat și când autoritățile erau nevoite să aplice legislația corespunzătoare ca să asigure transmiterea știrilor echilibrate și exacte și ca informația să reflecte tot spectrul opiniilor politice”, scrie în decizie.
Astfel, Curtea s-a arătat convinsă că motivele care au stat în spatele deciziei de a restricționa libertatea de exprimare a NIT TV au fost suficiente și relevante și că autoritățile naționale „au echilibrat necesitatea de a proteja pluralismul și drepturile altora, pe de o parte, și necesitatea de a proteja dreptul la libertatea de exprimare pe de altă parte”.
Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a salutat decizia. „Hotărârea CtEDO în cauza «NIT vs Moldova» ne arată foarte bine unde e «hotarul» dintre propagandă și jurnalism. Știam că sunt lucruri diferite, dar de astăzi lucrurile au devenit și mai clare. (…) Este un precedent care trebuie să dea de gândit instituțiilor care continuă să facă propagandă și să promoveze în mod conștient tot felul de fake-uri”, a scris Sergiu Litvinenco pe pagina sa Facebook.
DRUMUL NIT PÂNĂ LA CEDO
NIT și-a început activitatea în 1997, iar în 2004 a primit licență pentru frecvență națională. Începând cu 2009, postul a fost vocea principală a singurului partid de opoziție (Partidul Comuniștilor).
În perioada 2009 – 2011, postul de televiziune a fost sancționat de mai multe ori pentru încălcarea legislației privind protecția pluralismului, și anume a obligațiilor de neutralitate și imparțialitate, în buletinele sale de știri. În special, autoritatea națională din domeniul audiovizualului a acuzat postul de televiziune de lipsă de pluralism, de buletine de știri părtinitoare din punct de vedere politic, de favorizarea partidului politic de opoziție și de difuzarea știrilor distorsionate.
În 2012, după ce postul de televiziune a eșuat din nou să respecte legea privind pluralismul, așa cum era prevăzut la articolul 7 din Codul audiovizualului național de atunci, în ciuda numeroaselor sancțiuni mai blânde care i-au fost impuse, licența de funcționare i-a fost retrasă.
Societatea reclamantă a contestat decizia în fața instanțelor naționale, dar acțiunea sa a fost respinsă ca nefondată în 2013. Curtea de Apel a constatat, în special, că autoritatea audiovizuală nu a avut altă opțiune decât să impună cea mai dură sancțiune de revocare a licenței postului de televiziune, având în vedere că acesta a refuzat să se conformeze legislației naționale privind pluralismul.
Cererea a fost depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 11 mai 2012.